PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La începutul anilor '80, în scaunul de primar al Capitalei ajunge un activist devotat Partidului Comunist, unul dintre aprigii susținători ai lui Nicolae Ceaușescu. În perioada în care acesta a avut poziția de conducere administrativă a Bucureștiului, în oraș au avut loc schimbări uriașe, demolări și reconstrucții care au schimbat complet Capitala.

Gheorghe Pană s-a născut în comuna Gheorhița din județul Prahova într-o familie de țărani. La 14 ani a învățat meseria de strungar lucrând ca ucenic la Rafinăria Româno-Americană din Ploieşti. În 1947 a devenit membru de partid și a fost numit înstructor în secția Propagandă şi Agitaţie a CC al UTM. În 1958 a ajuns şef al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie și membru al biroului Comitetului orășenesc de partid din București și, mai apoi, secretar al acestuia. În anii '60 a devenit adjunct al şefului al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie al CC al PMR. De la începutul anilor '70 cariera sa politică a evoluat rapid pentru ca, în 1980 Gheorghe Pană să devină primar al Capitalei.  Edilul a fost recunoscut pentru susținerea constantă a lui Nicoale Ceaușescu.

Ion Cosma, primarul lui Dej şi al lui Ceauşescu, a făcut zeci de mii de apartamente în Titan şi Balta Albă

Fostul adjunct de la Serviciul de Informaţii le-a făcut bucureştenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine şi Centrul Cinematografic de la Buftea

Șantier și inaugurări

Printre inaugurările importante pentru imaginea Capitalei se numără și cea a noului Podului Grant, construit în apropierea celui vechi,  care a fost demontat mai târziu. Și la această inaugurare participă Nicolae Ceușescu.

image

Arcul de Triumf era într-o stare care lăsa de dorit așa că, după ce a ajuns primar, Pană are grijă ca acesta să fie reparat. "De teama unei posibile vizite a lui Ceauşescu prin partea locului, hotărâse repararea lui. Un colectiv de arhitecţi şi ingineri lucrase aproape doi ani la o notă cu lucrările necesare de executat la Arcul de Triumf, iar în iarna 1981-1982, timp de cinci luni, vor fi efectuate lucrări complexe de tâmplărie, feronerie, zugrăveli", este specificat în "Cronologia Bucureștilor".

În timpul în care Pană era la conducerea Bucureștiului s-au desfășurat lucrări ample pentru finalizarea construcției Magistralei I a Metroului. În 1983, Pană autorizează începerea lucrărilor de construira a unui nou cartier bucureștean, Aviației, în zona Aeroportului Băneasa. "Sunt blocuri cu regim mic de înălţime (P+2 sau 3 etaje), la parterul unora fiind amenajate spaţii comerciale", scrie Scânteia în 15 mai 1983.

Cum a reuşit un general de cavalerie să rezolve problema traficului şi a locuinţelor sociale în Bucureşti?

Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris

Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

Lucrări de infrastructură

În timpul primariatului său, Pană are grija ca în București să se desfășoare importante de infrastructură pentru a fi pe placul conducătorului. Au continuat lucrările de reparații ale clădirilor afectate de cutremurul din 1977, care a pus la pământ Capitala. Pe Calea Moșilor au fost dărâmate, în 1981, clădirile vechi, mici, și vechea arteră a fost ărgită și modernizată. Între Bulevardul Republicii şi Obor blocurile erau în diferite faze de construcție. În vara aceluiași an au fost finalizate lucrările de renovare din Parcul Carol și Arenele Romane. "Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Gheorghe Pană, primarul Capitalei, vizitează Parcul Libertăţii (actualul Carol) şi Arenele Romane, de curând renovate după planurile Institutului Proiect Bucureşti. După renovare Arenele au o capacitate de 3.500 de locuri", precizează Gheorghe Parusi în "Cronologia Bucureștilor".

În timpul mandatului lui Pană, pe Șoseaua Mihai Bravu este instalată o conductă de termoficare și șoseaua este lărgită și refăcută. Lucrările continuă cu construirea pasajelor rutiere de la Obor şi din Piaţa Muncii. Pe lacurile din Colentina este pusă în funcțiune prima microhidrocentrală și se lucrează la amenajarea unei a doua astfel de construcții pe lacul Herăstrău. Începutul lui 1984 este o periodă de sărbătoare pentru bucureșteni. " În Bucureşti şi în ţară au loc numeroase manifestări consacrate împlinirii a 125 de ani de la Unirea Principatelor. Ele sunt menite să potenţeze sărbătorirea soţilor Ceauşescu, a căror zi de naşetre este tot în această lună", evidențiază Scânteia în luna ianuarie a acestui an. În vară este inaugurată Casa Centrală a Pionierilor şi Şoimilor Patriei (Palatul Copiilor) din Parcul Tineretului. 

Demolări masive

Când Ceaușescu s-a hotărât să reconstruiască Bucureștiul și să îl transforme într-un oraș "de aur", Pană a fost de acord cu demolări masive de clădiri și biserici. "Este demolată Biserica Cotroceni din incinta palatului, a cărzui renovare începuse în 1977, după cutremur. Osemintele Cantacuzinilor, inclusiv cele ale ctitorului din 1679, Şerban Cantacuzino, vor fi reînhumate la Fundenii Doamnei. În 1979 începuseră ample lucrări de restaurare a bisericii, întrerupte din ordinul lui Ceauşescu", scrie Perusi.

Pentru a construi un oraș conform viziunii lui Ceaușescu, Pană autorizeză demolări și construcții masive. Complexul arhitectural de la Mihai Vodă este distrus în octombrie 1984. "Fostele chilii în care din 1866 funcţionau Arhivele Statului, vor fi dărâmate, iar biserica şi clopotniţa vor fi mutate la 189 m şi respectiv 255 m spre est, în perioada cuprinsă între octombrie 1985 şi martie 1986. Biserica, o construcţie a lui Mihai Viteazul din 1591, a fost coborâtă cu 6 m, iar după mutare, în jurul ei şi al clopotniţei vor fi înălţate blocuri de locuinţe care le vor ascunde cu totul. Dealul Mihai Vodă-Uranus-Spirii va fi şters de pe faţa pământului, pentru a crea spaţiu liber în faţa Casei Poporului", povestește Perusi în "Cronologia Bucureștilor". Printre clădirile demolate în această perioadă se numără și Opereta din Piaţa Naţiunilor Unite, dar şi complexul Sportiv din jurul Stadionului Republicii de pe Dealul Spirii.

Mandatul de primar al lui Gheorghe Pană se încheie în 1985. Acesta rămâne însă activ în viața politică.


image

ISTORII DE AMOR

     

image

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE

image

Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ

image

Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE

image

Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL

image

Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

image

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ

image

Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite