PRIMAR DE BUCUREŞTI Realizările lui Barbu Vlădoianu, generalul care a început canalizarea Dâmboviţei şi a mutat nunţile la Oficiul Stării Civile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primul primar al Bucureştiului, Barbu Vlădoianu, a fost mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În timpul mandatului său s-a construit prima cale ferată din România, a fost introdus transportul public şi s-au pavat străzile oraşului.

La data de 31 martie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea comunală prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov”, condusă de un primar şi de consiliul comunal. Generalul a fost ales prin vot, timp de două mandate, în perioada august 1864-octombrie 1865 şi decembrie 1872-mai 1873. Vlădoianu este considerat unul dintre primarii care ne-a lăsat moştenire mare parte din infrastructura Capitalei.

“La 17 august 1864, generalul Barbu Vlădoianu este primul primar ales al Capitalei. Primăria înlocuia vechiul «magistrat» al oraşului, conform legii comunale intrate în vigoare pe 1 iulie. Aceeaşi lege înlocuia Sfatul orăşenesc cu un Consiliu comunal ales”, scrie Gheorghe Parusi în lucrarea sa amplă “Cronologia Bucureştilor”.
 
Generalul care a fost pion de bază în armata lui Alexandru Ioan Cuza a fost foarte simpatizat de bucureşteni, pentru că, la acea vreme oamenii îşi puneau mari speranţe în armată, care a fost favorabilă la acea vreme Marii Uniri în ambele Principate. Ba chiar a luat măsuri severe pentru a preveni eventualele acţiuni de nesupunere.

Prima decizie pe care Vlădoianu a luat-o de pe fotoliul de primar a fost să desfiinţeze morile de pe Dâmboviţa care provocau mari inundaţii, iar apoi să închidă Şoseaua Elefterie.
 
Şi-a mobilizat subordonaţii şi apoi s-au apucat de construit. Au pavat străzi, au construit halele central Ghica şi 24 ianuarie. Şi nu s-au oprit aici. A dat ordin să se ridice patru poduri de fier peste Dâmboviţa.

De-altfel, în 1864 a fost înfiinţat primul corp de pietrari al Primăriei Capitalei pentru lucrările de regie. Cu ajutorul lor se va realize un amplu şi îndelung program de pietruire a străzilor din Capitală.

“Pe podul Mogoşoaiei se execută primul pavaj sistematic cu piatră cubică şi prima lucrare de canalizare sistematică. Lucrarea se va încheia abia în 1872 când se realizează şi trotuare”, mai scria Gheorghe Parusi în “Cronologia Bucureştilor”.

Istoricul precizează că la lucrarea de pavaj s-a utilizat granit de Scoţia şi piatră din carierele din Carpaţi şi se interzice construirea de case pe marginea Dâmboviţei , până la întocmirea planurilor de regularizare. În 1864, numărul caselor din Bucureşti era de 16.000, dar în următorii 14 ani se vor mai construe încă 4.452, în jur de 300 de locuinţe pe an.

Mută nunţile din biserică la Oficiul Stării Civile

La 15 septembrie, este adoptată legea privind sistemul apusean de măsuri şi greutăţi, moment în care industriaşul francez Louis Lemaître deschide o turnătorie pe malul Dâmboviţei şi va înfiinţa o spălătorie mecanică.

„În 1864, anul în care Barbu Vlădoianu se afla la primul mandat de primar începe dezvoltarea industrială a Capitalei, care se va încheia în 1877. Se înfiinţează Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foiţe de ţigări sau cărticele cum li se spunea atunci (1864), Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre în acelaşi an, Pirotehnia Armatei (1873), Fabrica de bazalt artificial Cotroceni (1865)”, se arată în volumul “Istoria oraşului Bucureşti” scrisă de o echipă redacţională condusă de Florian Georgescu, directorul Muzeului de Istorie a oraşului Bucureşti.

“Încă din 1865 este semnalată existenţa unor cultivatori cunoscuţi de legume, fructe sau flori(...)Pe lângă viile din oraş, unii proprietari obişnuiau să cultive tutun cu <<sămânţă turcească>>, alţii se îndeletniceau cu creşterea animalelor, alimentând piaţa oraşului. Creşterea viermilor de mătase preocupa un mare număr de locuitori”, mai scriu istoricii.

Ei amintesc de un George Berod care folosea viermi de mătase japonezi, importaţi de el însuşi. La 4 iulie 1864 a fost înfiinţată Universitatea din Bucureşti, dar meritul i-a revenit lui Dimitrie Bolintineanu, ministrul Învăţământului. În primul său an de funcţionare va avea, potrivit lui Gheorghe Parusi, 133 de studenţi: 90 la Drept, 21 la Litere şi 12 la Ştiinţe.

În acelaşi an, se nasc primele instituţii de învăţământ superior artistic: Conservatorul şi Şcoala de Belle Arte, pentru cea din urmă făcând demersuri Gheorghe Tattarescu care realizează acest lucru în urma unui decret dat la 23 octombrie de Al.I.Cuza.

Istoricii mai consemnează că în 1865, Primăria Bucureştilor creează Oficiul Stării Civile, iar până la această dată, actele de cununie, botez şi deces erau păstrate numai la biserici.

Sabotat de negustori

La 3 august 1865 a avut loc o mare mişcare de protest a precupeţilor de legume şi fructe din Bucureşti. “Aceştia fuseseră obligaţi să-şi desfacă produsele doar în gherete special amenajate. Revoltaţii, instigaţi de opoziţia care urmărea înlăturarea lui Cuza, dau foc gheretelor, atacă şi devastează localul primăriei din apropierea Hanului lui Manuc. Arhiva Primăriei este aruncată în Dâmboviţa”, nota istoricul Parusi. Revolta a fost înăbuşită de armată şi se termină cu 20 de morţi, mai mulţi răniţi şi arestaţi.

La insistenţele lui Vlădoianu, care semnează un contract de cesiune, în anul 1869 se inaugurează prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, iar în 1870 este pusă în funcţiune linia ferată Bucureşti – Ploieşti – Galaţi – Roman.

Prima gară construită a fost Bucureşti – Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Târgovişte (1870), care ulterior a fost denumită Gara de Nord.

Cel de-al doilea mandat al lui Barbu Vlădoianu este scurt de doar o jumătate de an, dar consemnările istoriciilor despre acea perioadă vorbesc despre faptul că în 1872 “la Bucureşti existau 300 de terenuri virane, maidane, loc de depozitare a murdăriilor, mai ales în cartierele mărginaşe”.

La 6 aprilie 1873, Consiliul Comunal care iniţial respinsese proiectul, a aprobat executarea a 100 de metri liniari de asfalt comprimat din rocă natural din Elveţia, dar se realizează doar o mică porţiune pe Podul Mogoşoaia şi în faţa palatului domnesc.

La sfârşitul mandatului său în mai 1873, Consiliul de igienă al Capitalei a constatat că în băile publice improvizate pe malul Dâmboviţei “în acelaşi acoperiş şi compartiment intră oameni de ambele sexe şi dintr-o asemenea amestecare se întâmplă chiar pericole şi morţi cu aceia ce abuzează de întrebuinţarea băilor. Se solicită primăriei separarea construcţiilor pe sexe, însă muli ocoleau băile preferând scăldatul pe gratis în apropiere de Podul Rahovei” (Gheorghe Parusi “Cronologia Bucureştilor”).

image

ISTORII DE AMOR

     

image

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE

image

Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ

image

Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE

image

Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL

image

Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

image

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ

image

Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite