FOTO VIDEO Secretele unui oraş copleşitor. Excursie în Bucureşti, pe urmele istoriei: parcuri, muzee, Casa Poporului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa Poporului este cea mai scumpă clădire administrativă din lume
Casa Poporului este cea mai scumpă clădire administrativă din lume

Adevărul vă prezintă, în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, cele mai importante monumente ale Bucureştiului, cele mai frumoase parcuri, dar şi muzeele care adăpostesc adevărate comori.

Sus, la etajul autobuzului supraetajat, aerul Bucureştiului are o aromă specială, iar mijlocul de transport inedit te îmbie să priveşti oraşul puţin altfel. Cu părul fluturând în vânt, fascinat de frumuseţea văzută de la etajul autobuzului şi călătorind la înălţime, aşa sună oferta Bucharest City Tour.

Bijuteria pe roţi a fost creată special pentru turiştii care vin să viziteze frumuseţile Bucureştiului şi care pot vedea toate atracţiile oraşului, de sus, cu doar 25 de lei, atât cât costă un bilet pentru adulţi. Pentru micuţii cu vârsta cuprinsă între şapte şi 14 ani, preţul unui card de călătorie este de10 lei, în timp ce prichindeii mai mici de şapte ani au acces gratuit.  Acesta poate fi cumpărat direct din autobuz şi este valabil 24 de ore de la prima validare.

Linia turistică funcţionează de la ora 10.00 la ora 22.00, iar cele patru autobuze pleacă din 15 în 15 minute, în timp ce pentru a parcurge cele 14 staţii sunt necesare în jur de 50 de minute, timp în care pot fi admirate principalele puncte atractive ale oraşului. Adevărul vă propune să urcaţi în autobuz de la Casa Presei, una dintre cele mai frumoase construcţii bucureştene, care ascunde numeroase poveşti.

Scânteia din Casa Presei

O clădire impresionantă, cu o poveste din care primul rând este scris în anul 1949, atunci când s-a luat hotărârea construirii unui „palat al luminii şi al culturii poporului“, într-o perioadă în care se dorea o culturalizare a populaţiei. În acea perioadă, numărul cărţilor tipărite creştea, noi publicaţii apăreau frecvent, iar tipografiile nu mai putea face faţă în locurile în care îşi desfăşurau activitatea.

casa presei

Proiectul Casei Scînteii, aşa cum se numea Casa Presei în trecut, a luat naştere pentru a satisface nevoia de a publica ziare, reviste ori cărţi, dar şi pentru publicarea ziarului Scînteia. Dintre pereţii impunătoarei clădiri au ieşit, de-a lungul timpului, paginile a numeroase publicaţii.

Pentru a pune pe picioare clădirea din zilele noastre, sute de echipe de muncitori au lucrat neîncetat, indiferent de anotimp, ridicând mastodontul destinat publicaţiilor: un gigant comparat deseori cu Casa Poporului.

„Mastodontul poporului“ , impresionanta construcţie a Europei

Cea mai mare, cea mai grea şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume se află în inima Bucureştiului. Se bucură de nişte dimensiuni copleşitoare şi, odată cu primul pas făcut în interiorul ei, te cucereşte cu eleganţa copleşitoare de care se bucură. Sculpturi în marmură, 700 de candelabre de cristal şi uşi sculptate în lemn, acestea sunt adevăratele comori ascunse între pereţii groşi ai Casei Poporului.

A fost construită în Epoca de Aur şi a fost gândită ca fiind fortăreaţa dictatorului Nicolae Ceauşescu, iar după ce „a fost pusă pe picioare“ şi, după Revoluţie, au apărut şi primele poveşti. Oamenii care au murit în condiţii suspecte pe marele şantier, care nu şi-au găsit liniştea după moarte. Zvonuri, toate infirmate categoric de cea care a proiectat mastodontul, Anca Petrescu.

„Dacă cineva murea pe şantier, imediat apărea Procuratura Militară. Lucrările erau oprite şi se făceau cercetări amănunţite ca să se descopere din vina cui s-a produs accidentul. Nu este nimic adevărat din toate poveştile acestea” , povesteşte ferm arhitecta.

În spatele zidurilor uriaşe, clădirea nu este terminată în totalitate nici astăzi, iar subteranul a rămas printre locurile care trezesc numeroase controverse. Mai exact, două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian în stare de funcţionare se odihnesc sub Casa Poporului, alături de galerii care se întind pe câteva niveluri, dar şi de tuneluri de fugă, după cum povesteşte arhitecta.

casa poporului

În prezent, clădirea poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 10.00 şi 16.00, iar taxa este de 15 lei. Gradinitele, scolile, liceele şi faculăţile, dar şi alte instituţii de învătământ şi educaţie pot vizita clădirea cu programare la Camera Deputaţilor pentru grupuri de maximum 50 de elevi şi tineri, care vor fi însoţite de un cadru didactic. 

Pentru a programa un grup, instituţia de învăţământ trebuie să solicite Centrului Educational, prin e-mail, fax sau poştă programarea acestuia pentru participarea la o vizita educativă, în timp ce data şi ora programării se stabilesc de Centrul Educaţional, în funcţie de cererile existente.

Vizitele educative sunt gratuite pentru toate grupurile de copii şi tineri organizate de instituţiile de învăţământ, cultură şi educaţie din România şi durează în jur de două ore, organizându-se de două ori pe săptămână.

Parcul Carol, peste 100 de ani de istorie

În 1906, când se împlineau 40 de ani de la venirea în România a Regelui Carol I şi 25 de ani de Regalitate, Take Ionescu, pe vremea aceea ministru al Domeniilor şi Agriculturii, a insistat pentru organizarea unei Expoziţii Generale Române, potrivit istoricului Dan Falcan.

Aici erau invitaţi români din toate zonele ţării, unele aflate sub ocupaţie habsburgică, altele sub ocupaţie rusă. Locul ales pentru acest mare eveniment a fost Dealul Filaretului. Astfel, locul a fost amenajat de arhitectul francez Edouard Redont şi în doar câteva luni a fost construit un adevărat oraş, luând naştere şi Parcul Carol.

image

Astăzi, parcul este o adevărată oază de linişte şi de verdeaţă, iar bucureştenii aleg deseori să se plimbe pe îngustele alei. Plin de pomi înalţi, amintiri ale vremurilor trecute, parcul a reuşit de-a lungul timpului să-şi păstreze renumele şi să rămână cunoscut ca unul dintre cele mai frumoase parcuri bucureştene.

Ateneul, o bijuterie arhitecturală

Ateneul Român este una dintre cele mai frumoase construcţii din Bucureşti, şi chiar din România, şi una dintre clădirile în care, de-a lungul timpului, au ţinut conferinţe şi au cântat oameni importanţi ai vremurilor. Bijuteria arhitecturală respiră istorie prin fiecare parte a sa, simbolizând măreţia moştenirii culturale a românilor.

În lăcaşul de cultură se află o adevărată  comoară, pornind de la stucaturile realizate cu mare migală de muncitorii români. Decoraţiunile ataşate pe plafon sau pe suprafaţa pereţilor au fost ornate cu foiţă de aur şi astfel s-au realizat adevărate bijuterii ornamentale. Pentru realizarea acestor ornamente au muncit multe echipe de ipsosari, printre cei mai străluciţi meşteri ai vremurilor, care turnau formele în ipsos.

Printre materialele folosite la decorarea clădiri se numără şi marmura, importată din Italia. Din lipsa banilor, principala problemă a Atenului, clădirea nu a putut fi decorată cu o cantitatea mare de marmură, aceasta fiind cauza care a condus la folosirea unui alt material care o imită foarte bine, stucomarmura.

Eleganţa clădirii este completată de 12 coloane circulare, în interiorul cărora, povesteşte arhitecta, sunt stâlpi metalici realizaţi din şine de tren. În prezent, Ateneul găzduieşte Filarmonica George Enescu, iar cei care vor să participe la concerte îşi pot cumpără bilete sau abonamente.

Muzeul Satului, singurul muzeul brand de ţară

Căsuţe cum se mai găsesc doar în satele României, un miros proaspăt de iarbă verde şi o atmosferă care aminteşte de vacanţele petrecute în curtea bunicilor. În Muzeul Satului „Dimitrie Gusti“ s-a păstrat atmosfera vremurilor trecute, iar în expoziţia permanentă, cea în aer liber, pluteşte o atmosferă de basm.

muzeul satului

Reprezentanţii muzeului spun că acesta este deschis în fiecare zi a săptămânii, un lucru inedit, de la ora 9.00 până la ora 17.00. Vizitatorii trebuie să plătească 10 lei, dacă sunt adulţi, în timp ce pensionarii plătesc jumătate din preţ, iar elevii, studenţii şi masteranzii trebuie să scoată din buzunar 2,5 lei. „În 2007 a fost înregistrat la OSIM şi este singurul muzeu brand de ţară din România“ , ai spus reprezentanţii muzeului.

Parcul Herăstrău, celebru pentru vizitatorii vremurilor trecute

O altă oprire, un alt loc special al Capitalei: Parcul Herăstrău, una dintre cele mai frumoase zone ale oraşului. Parcul a fost construit în prima jumătate a secolului trecut şi era recunoscut pentru vizitatorii din clasele înalte ale societăţii, care alegeau să se relaxeze aici.

În prezent, aleile mărginite de pomi înalţi şi bătrâni duc spre bijuteria sclipitoare din mijlocul parcului bucureştean: lacul cu acelaşi nume. Sub razele soarelui, apa străluceşte puternic, iar în zilele călduroase de weekend bucureştenii se pot bucura de plimbări cu vaporaşul. Adulţii care vor să se plimbe de o plimbare cu vaporaşul pe Lacul Herăstrău trebuie să plătească 5 lei, în timp ce copiii cu vârsta cuprinsă între zece şi 14 ani plătesc jumătate de preţ, iar micuţii cu vârsta sub zece ani au acces liber.

„The Human Body“, expoziţia din Muzeul Antipa

Zece persoane care au murit cu peste 20 de ani în urmă şi peste 200 de rămăşişe umane, atent conservate, sunt principalele exponate ale controversatei expoziţii „Human Body“,  de la Muzeul „Antipa“ din Capitală. Pe lângă acestea, mai există două galerii: una cu embrioni şi fetuşi în diferite stadii de evoluţie, şi alta cu două femei impunătoare. Controversatele cadavre au fost ca un magnet interior al muzeului şi au atras zeci de mii de vizitatori, iar organizatorii s-au hotărât să mai prelungească evenimentul până pe 4 august.

image

Adulţii care vor să viziteze corpurile umane, de marţi până vineri, trebuie să scoată din buzunar 50 de lei, iar sâmbătă şi duminică 60 de lei. Pensionarii şi studenţii plătesc cu 10 lei mai puţin, respectând preţurile din timpul săptămânii şi din weekend. Pentru copiii cu vârste cuprinse între şapte şi 18 ani, organizatorii au stabilit, în timpul săptămânii, un preţ de 32 de lei, iar în weekend 38 de lei.

Pe lângă expoziţia cu cadavre, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ găzduieşte şi o expoziţie permanentă, care poate fi vizitată de marţi până duminică, de la ora 10.00 la ora 20.00.

Arcul de Triumf, 27 de metri de istorie românească

Din autobuzul turistic, din maşina personală sau pur şi simplu de pe trotuarul din apropiere, Arcul de Triumf atrage toate privirile. Până a ajunge la actuala formă a trecut prin mai multe etape şi, imediat după terminarea Primului Război Mondial, a fost ridicat un Arc din materiale care se degradau în timpul ploilor.

Între 1935 şi 1936 au fost depuse eforturi considerabile pentru construirea şi definitivarea marii lucrări arhitecturale, atât de importantă pentru prestigiul Bucureştiului şi al întregii ţări. Monumentul a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, după modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936

image


Monumentul a fost ridicat pentru a celebra participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaţilor şi Marea Unire, la baza construirii lui a stat arhitectul Petre Antonescu, care s-a inspirat după celebrul monument din Paris. Astăzi, uriaşul Arc se numără printre principalele monumente care îi eclipsează pe turiştii ajunşi în Capitală.

Parcul Tineretului, gazda târgurilor şi evenimentelor în aer liber

La o staţie de metrou de Piaţa Unirii, Parcul Tineretului este unul dintre cele mai frumoase, fiind deseori gazda târgurilor tradiţionale româneşti. Grătare mereu încinse, brânzeturi făcute după reţete vechi de zeci de ani şi băuturi de pe meleagurile autohtone. Pe lângă numeroasele evenimente care animă atmosfera, în parc se găsesc şi alei pe care sunt băncuţe de lemn aşezate sub pomii înalţi.

La fel ca şi Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului se bucură de o bijuterie de culoarea smaraldului, care poartă acelaşi nume. Este vorba despre un lac întins, amenajat în mijlocului parcului superb, pe malurile căruia bucureştenii se relaxează deseori. Potrivit legendelor urbane existente, lacul ar fi foarte adânc.

Muzeul de Istorie a României

Istoria şi-a găsit liniştea între pereţii muzeului de pe Calea Victoriei din Capitală, aici unde turişti din toate colţurile ţării, dar şi din lume, vin să admire frumuseţea exponatelor. E foarte greu să te plimbi pe Calea Victoriei fără să treci pragul faimosului muzeu, care spune prin fiecare parte a sa o poveste, una veche, rămas vie prin existenţa unor exponate speciale. În muzeul există trei expoziţii permanente: „Lapidarium“ , „Tezaurul istoric“ şi „Columna lui Traian“.

muzeul de istorie

Adulţii care vor să viziteze muzeul o pot face pentru suma de 25 lei, pensionarii pentru 15 lei, iar studenţii şi elevii pentru şapte lei. Muzeul este deschis de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00-18.00.

Până pe 1 august, la Muzeul de Istorie se află expoziţia Comorile Chinei, un eveniment premieră pentru ţara noastră, care reuneşte artefacte inestimabile ce provin din 11 muzee şi instituţii culturale din China. Cele mai spectaculoase exponate sunt soldaţii de teracotă în mărime naturală descoperiţi întâmplător de nişte ţărani, în 1974.

Teatrul Naţional Bucureşti, scena pe care au urcat marile talente ale României

Prima clădire a Teatrului Naţional (Teatrul cel Mare), de lângă Palatul Telefoanelor, a fost inaugurată în anul 1852, dar distrusă în 1944 de bombardamentele care au luat cu asalt Bucureştiului. În prezent, locul este ocupat de clădirea unui hotel, care păstrează faţada vechiului teatru.

Apoi, a fost decisă construirea unui nou sediu al Teatrului, de data aceasta în Piaţa Universităţii, acolo unde pe scena noii construcţii au urcat, de-a lungul vremii, cei mai talentaţi actori români. A fost scrisă o istorie a teatrului românesc, amintiri care se păstrează şi astăzi, între pereţii aflaţi în renovare.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Odată cu primul pas făcut în muzeu, eşti invadat de cultură, adunată părticică cu părticică din satele României, de acolo de unde orăşenii nu au deseori posibilitatea să ajungă. În jur de 90.000 de exponate îi ajută pe bucureşteni să înţeleagă în adevăratul sens al cuvântului cultura satului.

Colecţii de ceramică, porturi tradiţionale, obiecte din lemn sau obiecte religioase întregesc bogăţia din spatele porţilor muzeului. Obiceiuri de pe meleagurile autohtone sunt reprezentate prin obiecte de o valoare culturală extraordinară, precum lăzi de zestre. Aşadar, în inima Capitalei există un complex ţărănesc care emană aerul sătesc din vremurile de altă dată.

Muzeul poate fi vizitat de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00, iar preţul unui bilet pentru adulţi este de opt lei, în timp ce pensionarii plătesc patru lei, iar elevii şi studenţii doi lei.

Palatul CEC

Una dintre cele mai frumoase clădiri bucureştene şi-a început povestea la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când a fost ridicată. Istoria locului a început cu mult înainte, pe vremea lui Mihai Viteazul, când a fost ridicată biserica „Sfântul Ioan cel Mare“, care ulterior a fost dărâmată. Astăzi, Palatul CEC atrage toate privirile celor care aleg să se plimbe pe Calea Victoriei şi este considerat ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri bucureştene.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO FOTO România, în ţinutul lui Dracula. Bistriţa-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuţa cel pitoresc şi drumuri împărăteşti

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite