14 angajaţi ai „lagărului de fete” din Capitală, unde copiii institutionalizaţi ar fi fost bătuţi şi sedaţi, reţinuţi
0
Procurorii bucureşteni au reţinut 14 angajaţi ai Centrului de plasament „Sfânta Maria” din Sectorul1 al Capitalei, aceştia fiind acuzaţi de rele tratamente aplicate minorului, delapidare şi abuz în serviciu. Concret, aceştia sunt suspectaţi că le-ar fi administrat fetelor din centru tratamente psihiatrice deşi nu aveau nevoie şi le-ar fi bătut şi le-ar fi luat mâncarea.
După mai multe ore de audieri, procurorii Parchetului Capitalei au decis să reţină 14 persoane, urmând ca în timpul zilei de vineri să ceară instanţei arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile.
Mariana Dumitru, administratorului Centrului de plasament „Sfânta Maria”, le-a spus procurorilor că angajaţii centrului sustrăgeau sistematic din bunurile destinate copiilor, pe motiv că aceştia nu au ce face cu ele, arată surse judiciare, citate de news.ro.
Sursele citate au mai prezicat că, în cadrul centrului, Dumitru s-ar fi ocupat şi de obţinerea donaţiilor. Astfel că acestea le-ar fi cerut donatorilor să menţioneze în actele oficiale noţiunea de „pachet” şi să nu individualizeze bunurile acordate copiilor, tocmai pentru ca angajaţii să poată lua cu o mai mare uşurinţă din ele.
Mariana Dumitru ar fi povestit anchetatorilor, „cu o lejeritate debordantă”, cum angajaţii centrului îşi însuşeau din donaţii, iar atunci când existau donaţii directe, respectiv când veneau donatorii să ofere bunuri direct copiilor, angajaţii le cereau minorilor bunurile imediat după ce donatorii plecau.
Potrivit declaraţiei Marianei Dumitru, angajaţii luau orice bunuri destinate copiilor. Ea le-a spus anchetatorilor, pe un ton de normalitate, că, deoarece donaţiile ar fi fost numeroase, tinerii de la centru nu aveau ce face cu atâtea produse.
Dumitru şi-ar fi însuşit, la rândul ei, un monitor de calculator, despre care a susţinut că ar fi fost inutil copiilor, cu atât mai mult cu cât ea ar fi avut la birou monitorul de acasă.
Decinderi în Bucureşti
Joi au fost deschinderi la 19 adrese din Bucureşti, inclusiv la Centrul de plasament „Sfânta Maria” şi la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).
Anchetatorii verifică dacă minorele care internate la acest centru erau bătute constant, trimise pe stradă şi de multe ori sedate cu voia medicului angajat la căminul-lagăr.
Toate pentru ca educatorii şi ceilalţi angajaţi ai centrului de plasament să poată fura mâncarea şi celelalte bunuri ale micuţelor.
„Actele de urmărire penală vizează modalitatea frauduloasă de funcţionare a sistemului de protecţie specială a copiilor instituţionalizaţi, în perioada 2014 - 2016 (ca urmare a unui denunţ formulat în luna noiembrie 2015), în cadrul unui centru din Bucureşti“, anunţau joi dimineaţă oficialii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Mai exact, în denunţ se arăta că fetele internate în centrul de plasament din sectorul 1 erau bătute şi sedate pentru a nu-şi cere drepturile. Asta pentru că angajaţii Centrului de plasament luau alimentele, medicamentele, electrocanicele, lenjeriile şi cosmeticele pe care fetele internate aici le primeau prin donaţii, şi fie le duceau acasă, fie le vindeau.
„Este vorba despre asistenta medicală care a avut o dispută anul trecut cu colega ei. Totul a dus la plângeri penale“, a declarat, pentru Click!, Dănuţ Fleacă, directorul DGASPC sector 1. Acesta a mai precizat că în reclamaţie, femeia, care încă este angajata centrului, a scris că asistenta, colega ei, vindea medicamentele din centru, că bucătăresele plecau acasă cu mâncarea şi că orfanii erau abuzaţi. Şeful DGASPC sector 1 explică şi că niciun copil nu primeşte medicaţie fără să existe o prescripţie medicală dată de un specialist psihiatru.
Acuzaţiile aduse de procurori contrazic însă spusele oficialului, iar cazul a ajuns deja şi la urechile Avocatului Poporului, care a demarat o anchetă, coordonată de reprezentanţii Domeniului pentru Prevenirea Torturii.
„Când minorele deveneau o problemă, erau internate în baza unui bilet de trimitere emis de medicul psihiatru la Spitalul de psihiatrie Voila, compartimentul sanatoriu. Internările erau de aproximativ o lună, conducerea centrului dorind să fie chiar mai mari, iar medicul psihiatru decidea cu privire la aceste trimiteri fără să examineze minorele, doar în funcţie de faptul că acestea îi deranjau pe angajaţii centrului“, se arată în documentele strânse de procurori la dosar. În plus, anchetatorii subliniază că angajaţii căminului le lăsau frecvent pe fete să părăsească Centrul de plasament, devenind, astfel, victime ale abuzurilor sexuale. „Multe copile de 14-15 ani au devenit mame din această cauză“, arată surse apropiate anchetei.
Problemele din centre, cunoscute de mult timp
Oamenii din organizaţiile neguvernamentale nu au fost însă surprinşi de dosarul deschis de procurori şi susţin că problemele din centrele de plasament sunt cunoscute de mult timp, inclusiv de către autorităţile din domeniu, care nu au luat însă niciun fel de măsuri pentru a veni în sprijinul acestor copii.
„Ceea ce le reproşăm autorităţilor este că nu au creat un mecanism prin care aceşti copii să depună plângeri“, au explicat reprezentanţi ai ONG-urilor pentru „Adevărul“, menţionând că tratamentul medicamentos are efecte dezastruoase asupra dezvoltării copiilor, dacă aceştia sunt sănătoşi.
„Prin tratament acoperă golul de specialişti şi activităţi“
Acelaşi lucru îl susţine şi Georgiana Pascu, preşedintele Consiliului pentru Monitorizare. „Îi îndoapă cu medicamente pentru că în aceste centre, de cele mai multe ori, există un singur psiholog, iar dacă acesta există, face doar consiliere, în niciun caz nu face psihoterapie. Toate studiile arată că la vârsta preadolescenţei, cei din centrele din plasamente au manifestări mai pregnante decât ceilalţi copii, pe fondul lipsei de ataşament“, a explicat Georgiana Pascu. Specialista susţine că adolescenţii sunt ameninţaţi încă de mici cu medicamentele.
„Pentru ei, psihiatria este muma pădurii. De regulă, psihiatrii le recomandă şi angajaţilor să-şi modifice conduita pentru a se înţelege cu copiii. Întrebarea este dacă statul înţelege că administrează tratament copiilor pentru că nu dispune de resursele financiare şi umane pentru ca aceşti copii să beneficieze de o atenţie reală. Prin tratament ascund acest gol. Practic, ţii copiii într-un sistem închis pentru că nu ai ce să le oferi“, a completat preşedintele Consiliului de Monitorizare.
„La maturitate aleg aceleaşi experienţe abuzive”
La rândul său, psihologul clinician Domnica Petrovai, care a făcut parte din echipa ce a elaborat Strategia pentru Sănătate Mintală, spune că este dovedit ştiinţific că aceşti copii din centrele de plasament sunt hiperctivi şi au o impulsivitate mai mare. Totul pleacă de la lipsa de afectivitate. „Aceste forme de pedeapsă, că vorbim de pedeapsă chimică, de ţipete sau de lipsă de atenţie, îi afectează şi mai tare.
Angajaţii acestui centru din Capitală au ajuns să facă asta pentru că lipsesc serviciile. Iar când se ajunge la psihiatru, în majoritatea cazurilor se administrează un tratament medicamentos“, a arătat psihologul clinian.
Înşelătorii de tabere
Ancheta a mai scos la iveală cum, atunci când erau organizate tabere, excursii sau alte activităţi de recreere pentru copiii internaţi, angajaţii căminului îşi luau de fapt familiile, iar pe minorii aflaţi în plasament îi goneau din cămin. „O parte dintre minore fie erau trimise în mod intenţionat în familie, fie erau lăsate să „fugă“ din centru pentru a se reduce numărul persoanelor care participă efectiv la activităţi“, au explicat anchetatorii.
.
Centrul de plasament „Sfânta Maria“, finanţat de la bugetul local
Centrul de plasament „Sfânta Maria” din Capitală se ocupă de primirea, găzduirea, îngrijirea şi întreţinerea zilnică într-un cadru de viaţă cât mai asemănător celui din familie a fetelor care sunt abandonate de părinţi. Angajaţii centrului au ca sarcini asigurarea unei asistenţe medicale generale şi asistenţa psihologică de specialitate, educaţie pentru sănătate, pentru învăţătură şi aplicarea deprinderilor igienice, relative la propria persoană şi la mediul de viaţă.
„Scopul acestuia este de a crea un climat afectiv favorabil dezvoltării personalităţii complexe a copilului, stimularea capacităţii de comunicare a copiilor prin crearea unui climat de încredere, de respect reciproc, precum şi dezvoltarea majorităţii deprinderilor de viaţă independentă în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale”, se arată în documentele oficiale ale centrului.
În privinţa bugetului, acesta este asigurat fie din bugetul local al Sectorului 1, fie din donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate.
Pe aceeaşi temă:
Tratamentul cinic la care erau supuse fetiţele din „lagărul“ descoperit în buricul Capitalei
Se încarcă comentariile...
