25 Martie - Ziua Naţională a Greciei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ziua Naţională a Greciei
Ziua Naţională a Greciei

Cultura greacă stă la baza culturii şi civilizaţiei Europei. Grecia, după dispariţia Imperiului Bizantin în 1453, a ajuns sub ocupaţie otomană vreme de mai multe secole. Grecii nu locuiau numai în spaţiul grec continental de azi. Încă din Antichitate, lumea greacă se extinsese pe ţărmurile Mării Mediterane, Mării Marmara, Mării Negre, coastele nordice şi vestice ale Anatoliei

Nume ca Dionysos Solomos, Rigas Pherraios (Velestinul) au încercat, pe plan cultural, să promoveze ideea independenţei Greciei. În contextul Renaşterii, apoi al Revoluţiei Franceze, în rândul negustorilor şi armatorilor greci s-a născut ideea luptei pentru independenţă, idee promovată şi de puteri europene ca Franţa,  Marea Britanie, putere care considera că independenţa Greciei ar impulsiona şi ar da unui alt curs comerţului european şi Rusia.

Fără îndoială că epopeea napoleoniană a dat multor naţiuni europene avântul necesar luptei pentru independenţă. Sistemul reacţionar impus la Congresul de la Viena, de Imperiile Habsburgic şi Rus cu acceptul Angliei nu dădea voie mişcărilor revoluţionare. Totuşi, Rusia adoptând viziunea de politică externă a lui Petru cel Mare şi-a făcut o ţintă geopolitică din eliberarea Constantinopolului şi dezrobirea creştinilor aflaţi sub stăpânire otomană.

În acest context, la Odessa, în 1814, trei negustori greci au pus bazele organizaţiei secrete Eteria, cu sprijinul diplomatului Antonis Ioannis Capodistrias, grec din Corfu, dar care a fost diplomat ţarist şi chiar ministru de externe al Rusiei.

Deşi promova Sfânta Alianţă, Rusia dorea să provoace o ridicare a grecilor şi românilor, sprijinind discret iniţiativele lui Tudor Vladimirescu şi ale Eteriei, condusă din 1820 de Alexandru Ipsilanti, fiul domnitorului Constantin Ipsilanti şi nepotul unui alt domnitor Alexandru Ipsilanti.

Revoluţiile română şi greacă au început în ianuarie şi respectiv martie 1821. Alexandru Ipsilanti, la 6 martie 1821 a trecut Prutul cu soldaţii săi, în Moldova, unde a adresat o proclamaţie în care a trădat implicarea Rusiei. Rusia a dezavuat mişcarea greacă şi mişcarea românească, între care au survenit dificultăţi aproape insurmontabile.

Tudor Vladimirescu a intrat în Bucureşti la 21 martie 1821 şi a împărţit cu Alexandru Ipsilanti administraţia în Ţara Românească (Vladimirescu în Oltenia şi sudul Munteniei, Ipsilanti în nord-vestul Munteniei).

Grecii din spaţiul continental grecesc (teritoriul actual al Greciei) s-au ridicat şi ei la luptă. Spaţiul de bază al rezistenţei greceşti a fost Peninsula Pelopones. Cele mai importante nume ale luptei greceşti au fost: Theodoros Kolokotronis, Petros Mavromichalis, Antonis Iannis Kapodistrias, Demetrios Ipsilanti (fratele lui Alexandru), Laskarina Bouboulina, Mado Mavrogenous, aceste două doamne din aristocraţia navală greacă punându-şi în slujba patriei navele pe care le deţineau.

Revoluţia în Grecia s-a declanşat la 25 martie 1821, când Arhiepiscopul de Patras, Germanos a sfinţit la Mânăstirea Agia Lavra steagul războiului grec de independenţă.

Grecia şi-a obţinut independenţa la capătul unor lupte  înverşunate dar şi prin implicarea Marii Britanii, Franţei şi Rusiei în perioada 1821-1827.  Tratatul pentru pacificarea Greciei s-a semnat la Londra la 6 iulie 1827. Tratatul de la Adrianopol din 1829 şi Conferinţa de la Londra din 1832 au înlocuit prevederile tratatului din 1827. Totuşi, de facto, Grecia a devenit independentă din februarie 1830.

În spaţiul românesc, grecii sunt o prezenţă constantă încă din Antichitate în Dobrogea. Ulterior în Evul Mediu, negustorii şi navigatorii greci încep să vină în spaţiul românesc.

În secolul al XVIII-lea, Principatele au fost conduse de domnitori fanarioţi (greci din cartierele greceşti Pera şi Fanar ale Constantinopolului, implicaţi în serviciul diplomatic otoman) până la 1821.

În 1922, după marele incendiu de la Smyrna (13-22 septembrie 1922) un număr mare de greci au venit în România, stabilindu-se în oraşe porturi dunărene ale României. Grecii s-au stabilit, de-a lungul istoriei medievale, moderne şi contemporane, în multe oraşe importante ale României. Iaşul a fost un centru unde s-a format un puternic nucleu al comunităţii greceşti. Un alt centru puternic unde grecii s-au stabilit, a fost zona Văii Prahovei, importantă pentru comerţ şi exploatările câmpurilor petrolifere.

După războiul civil din Grecia din 1946-1949, foarte mulţi partizani comunişti greci s-au stabilit în fostele state comuniste, dar foarte mulţi au ales România. Când Grecia a lansat planul de repatriere al partizanilor şi urmaşilor lor, la finele anilor 70, mulţi greci au rămas în România.

Azi, grecii din România sunt grupaţi în Uniunea Elenă din România care numără 24 filiale teritoriale, în Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania.

Uniunea Elenă din România sărbătoreşte anual Ziua Naţională a Greciei la 25 Martie.

În acest an, Uniunea Elenă din România a emis următorul comunicat:

Anul acesta, la 25 martie – Ziua Naţională a Republicii Elene – grecii de pretutindeni sărbătoresc 201 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1821, cea mai importantă dată din istoria modernă a Greciei, punctul de plecare al Renaşterii naţionale.

În acest context, Uniunea Elenă din România organizează o serie de manifestări culturale.

Vineri, 25 martie 2021, orele 18.00, se va desfăşura în Sala „C.A. Rosetti” a Palatului Parlamentului României un Spectacol omagial la care au confirmat prezenţa înalţi demnitari ai statului român şi elen, personalităţi ale vieţii culturale, sociale şi economice româneşti şi greceşti. Evenimentul se va desfăşura sub egida Ambasadei Republicii Elene în România şi va include un concert de muzică clasică susţinut de Orchestra de Cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti, sub conducerea domnului Anastasios Symeonidis, solist Pantelis Stamatelos.

În data de 2 aprilie 2022 La Mânăstirea Secu, judeţul Iaşi, unul dintre locurile însemnat ale Revoluţiei greceşti, se va desfăşura ceremonia comemorării eroilor căzuţi pentru libertate şi patrie.

Filialele Uniunii Elene din România vor celebra această zi prin diverse activităţi culturale şi comemorative. Printre acestea, Filiala Elenă Prahova (miercuri, 23 martie 2022, ora 19.00, concert extraordinar al Orchestrei de Cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti), Filiala Elenă Braşov (vineri, 25 martie, ora 18.00. spectacol la Centrul Cultural Reduta, Braşov), Filiala Elenă Iaşi (sâmbătă, 26 martie, ora 14.30, spectacol la Ateneul Naţional din Iaşi), Filiala Elenă Brăila (sâmbătă, 26 martie, Biserica greacă „Buna Vestire” din Brăila), Filiala Elenă Bucureşti (duminică, 3 aprilie, ora 17.00, spectacol la Sala Dalles), Filiala Elenă Galaţi (sâmbătă, 9 aprilie, ora 10.30, spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor ) Filiala Elenă Constanţa (sâmbătă, 30 aprilie, ora 17.00, spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa) etc.

Evenimentele dedicate Zilei Naţionale a Greciei au început încă de la mijlocul lunii martie. În data de 15 martie 2022, în spaţiul expoziţional „Papirus” al Bibliotecii Naţionale a României, s-a desfăşurat în parteneriat vernisajul expoziţiei de grup de pictură, artă decorativă şi grafică intitulată VALUL GRECESC, ediţia a X-a. Prezentarea este programată a se desfăşura în perioada 14 – 27 martie 2022.

Un alt eveniment organizat de Uniunea Elenă din România în parteneriat cu Ambasada Republicii Elene la Bucureşti a fost comemorarea eroilor greci şi români căzuţi în luptele de la Drăgăşani din 1821. Sâmbătă, 19 martie 2022, după deschiderea oficială de la sediul Primăriei din Drăgăşani, la Monumentele Eroilor Greci şi Români a fost celebrat un Te-Deum solemn urmat de o festivitate de depunere de coroane de flori.

Grecii au găsit în România, de-a lungul secolelor, o a doua patrie. Pe fondul bunelor relaţii politice şi culturale dintre România şi Grecia, create de-a lungul timpului, foarte mulţi tineri din Grecia aleg să studieze în România şi mulţi oameni de afaceri greci au decis să investească în România.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite