2.500 de consumatori de droguri au beneficiat de servicii de reabilitare anul trecut. Cifra reprezintă doar un sfert din totalul consumatorilor

2.500 de consumatori de droguri au beneficiat de servicii de reabilitare anul trecut.

Aproximativ 2.500 de persoane consumatoare de droguri au fost evaluate anul trecut de specialiştii antidrog, cu 121% mai mult faţă de anul 2014, când a intrat în vigoare noul Cod Penal, potrivit datelor de la Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Progresul nu este, însă, suficient pentru amploarea consumului de droguri în România, susţin reprezentanţii ONG-urilor din domeniu. Doar în Capitală sunt estimaţi aproape 10.000 de consumatori de droguri.

Aproximativ 2.500 de persoane consumatoare de droguri au fost evaluate anul trecut de specialiştii antidrog, cu 121% mai mult faţă de anul 2014, când a intrat în vigoare noul Cod Penal, potrivit căruia cei care consumă droguri pot fi incluşi într-un program de asistenţă medicală, psihologică şi socială, în locul aplicării pedepsei cu închisoarea, potrivit datelor  de la Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog, în anul 2016 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a emis ordonanţe de evaluare pentru 2.478 de persoane consumatoare de droguri, în creştere cu 121,25 la sută faţă de anul 2014 şi cu 42 la sută faţă de 2015.

Cu privire la această statistică, reprezentanţii Romanian Harm Reduction Network (o reţea de ONG-uri care activează în vederea îngrjirii medicale şi a reabilitării consumatorilor de droguri) susţin că cifra nu este nici pe departe îndeajuns. Concret, cei care au avut parte de serviciile medicale menţionate mai sus reprezintă abia un sfert dintre cei cu reşedinţa în Capitală care consumă droguri . 

În plus, cei de la Romanian Harm Reduction Network (RHRN) se plâng de faptul că nu există o evidenţă, realizată la nivel naţional, care să arate câţi consumatori de droguri sunt în România şi care sunt particulărităţile lor (ce tip de droguri consumă, de cât timp, câţi dintre aceştia ar fi dispuşi să renunţe la acest viciu).

„Dacă adăugăm şi consumatorii din celelalte oraşe, constatăm că încă avem mult de lucru. România nu are nici măcar o evidenţă a numărului de consumatori din afara Bucureştiului, darămite posibilitatea de acorda îngrijirea necesară pentru cei care consumă droguri sau pentru cei care vor să se lase. De exemplu, în cazul consumatorilor de heroină, este necesar ca aceştia să primească o doză de metadonă. Administrarea acestei substanţe împiedică un posibil sevraj, şi nu în ultimul rând îi ajută să fie raţionali, iar astfel să îşi continue viaţa de zi cu zi. Practic, pentru unii dintre aceştia reprezintă un pas intermediar în vederea renunţării la consumul de droguri. Desigur, sunt şi consumatori care consumă pe viaţă metadonă, însă trebuie să înţelegem că acesta este un medicament, care îi poate ajuta să se reintegreze în societate, ci nu un drog care să le distrugă viaţa“, a explicat pentru Adevărul, Dragoş Roşca, director executiv la RHRN.