7 întrebări despre boala sărutului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Poate trece drept o simplă răceală, cu simptome specifice: dureri de cap, de gât, stare de oboseală... Însă, cu cât boala sărutului apare mai târziu în viaţă, cu atât riscurile complicaţiilor sunt mai mari.

1 Cum se transmite?

Boala sărutului sau mononucleoza, cum mai este denumită această afecţiune, este cauzată de infecţia cu virusul Epstein-Barr. Se transmite în special prin intermediul salivei, în special prin sărut, împrumutarea tacâmurilor şi, rareori, prin strănut ori tuse.

Totuşi, în unele cazuri, mononucleoza se poate lua şi în urma unei transfuzii de sânge contaminat. Perioada de incubaţie a virusului este de patru-şase săptămâni, simptomele instalându-se de-abia după această etapă. Însă, deşi boala nu se manifestă, persoana infectată este contagioasă.

2 Cum evoluează boala?

Imediat după ce şi-a făcut intrarea în organism, încă din cavitatea bucală, virusul începe să se înmulţească, saliva fiind mediul propice pentru dezvoltarea lui. Apoi, acesta trece în sânge şi în limfă, determinând o inflamare a ganglionilor limfatici. Simptomele acute ale bolii durează aproximativ două-trei săptămâni.

3 Cum îţi dai seama dacă te-ai molipsit?

Boala nu se manifestă la toţi cei care contractează virusul Epstein-Barr. Iar cei la care apar simptomele pot confunda mononucleoza cu răceala sau cu gripa. Febra care poate depăşi 39 de grade Celsius, durerile de cap, lipsa apetitului, durerea pronunţată de gât şi dificultatea de a înghiţi sunt semnele care pot anunţa boala sărutului. Iar simptomele care deosebesc această afecţiune de o banală răceală sunt starea de oboseală cronică şi inflamarea ganglionilor (în special din zona gâtului şi axilelor), însoţită de o sensibilitate a acestora.

4Cine face mononucleoză?

Anual, unul din două mii de oameni este infectat cu virusul Epstein-Barr. Persoanele cu vârstele între 10 şi 24 de ani sunt cele mai afectate de mononucleoză. Copiii sub 10 ani care vin în contact cu virusul nu dezvoltă simptome ale bolii, ci sunt doar purtători. Iar în cazul în care virusul este contractat după 30 de ani, există riscul să apară complicaţii.

5 Care sunt complicaţiile posibile?

În mod normal, boala sărutului este o afecţiune benignă, care dispare după patru săptămâni de la contractarea virusului, fără probleme şi, uneori, chiar fără tratament. Însă, în unele cazuri, dacă febra de peste 39 de grade Celsius persistă mai mult de 5 zile, se impune prezentarea la medic în vederea unui tratament adecvat.

Tulburările respiratorii, inflamarea ganglionilor limfatici, o culoare gălbuie a pielii (cauzată de afectarea ficatului) se numără printre posibilele complicaţii ale mononucleozei. Iar în cazurile extreme, pot fi afectaţi nervii, inima ori splina (poate culmina cu o ruptură de splină) sau pot apărea reacţii autoimune.

6 Cum poate fi depistată?

image

Diagnosticul de mononucleoză infecţioasă se face pe baza anamnezei şi unui test de sânge care depistează creşterea numărului de limfocite (principala consecinţă a infecţiei cu virusul Epstein-Barr). Unul dintre cele mai folosite astfel de teste este Monospot.

7 Ce tratamente sunt eficiente?

image

Boala sărutului dispare de la sine în maximum o lună. Totuşi, unele persoane afectate resimt acut simptomele şi au nevoie de medicamente pentru ameliorarea acestora. Medicii recomandă analgezice (paracetamol, ibuprofen) pentru durerile de cap şi pentru reducerea febrei. În unele cazuri, mononucleoza infecţioasă este însoţită de o infecţie bacteriană (a gâtului, sinusurilor sau amigdalelor) şi, pentru aceasta, sunt indicate anumite antibiotice, de tipul penicilinei.

image

Specialistul nostru
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel


medic primar boli infecţioase
Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Bucureşti


Mononucleoza infecţioasă se tratează cu antiinflamatoare aşa-numite nesteroidiene, adică cele de tipul indometacinului, diclofenacului etc. În formele severe se impune terapie cu cortizon (prednison). Complicaţiile care pot apărea în mononucleoza infecţioasă sunt relativ rare.

Cel mai adesea se întâlneşte hepatita satelită din cursul mononucleozei infecţioase. Dintre complicaţiile rare putem aminti: anemia autoimună hemolitică, ruptura de splină, o serie de complicaţii neurologice, cum ar fi meningita cu lichid clar şi encefalita.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite