Înalta Curte judecă, vineri, un nou termen în Dosarul Revoluţiei. Valentin Ceauşescu, parte vătămată în dosar

Valentin Ceauşescu, ultimul fiu în viaţă al fostului cuplu dictatorial, este parte vătămată în dosar. Imagine: Adevarul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reia, vineri, dezbaterile în dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

UPDATE Valentin Ceauşescu, parte vătămată în dosar

La poziţia 2279 şi 2280 e Valentin Ceauşescu trecut ca parte vătămată, pentru ambii părinţi. Din câte se pare, atunci când s-a făcut evidenta morţilor de la Târgovişte, Parchetul i-a catalogat pe cei doi foşti dictatori la capitolul „părţi vătămate” şi asa a ajuns Valentin Ceauşescu la dosar ca parte vătămată, succesor al celor doi.

La ultimul termen, cel de pe data de 29 noiembrie 2019, peste 600 de persoane s-au prezentat la sediul Instanţei supreme, pentru a se constitui părţi civile în dosar, judecătorii emiţând în acest sens peste 5.000 de citaţii.

Surse apropiate procesului care se judecă la ICCJ în şedinţă secretă au dezvăluit pentru „Adevărul” că Valentin Ceauşescu, ultimul fiu în viaţă al fostului cuplu dictatorial, s-a constituit parte vătămată în Dosarul „Revoluţiei”.

Implicarea lui Valentin Ceauşescu în cauză pare a avea legătură cu susţinerile procurorilor, consemnate în rechizitoriu: diversiunile create după 22 decembrie de către Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, gen. (r.) Iosif Rus şi Emil „Cico” Dumitrescu (decedat în ianuarie 2019-n.r.) ar fi creat „condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”.

Valentin Ceauşescu, citat de România Tv, afirmă că nu doreşte să participe la proces. „Nu contest calitatea de succesor. Sunt fiul părinţilor mei, ar fi culmea să neg această realitate, dar nu doresc să particip la un proces care nu va stabili modul şi circumstanţele în care au fost omorâţi părinţii mei şi dacă au fost sau nu vinovaţi de faptele care li se impută. Nu am nicio calitate în acest proces. (…)”.

Sursele citat au declarat pentru „Adevărul” că Valentin Ceauşescu a trimis la dosar o serie de documente în care arată că el este succesorul Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, despre care susţine că au calitatea de „persoane vătămate”.

„Sunt 50 şi ceva de părţi vătămate şi părţi civile. Fiecare şi-a trimis cererea de constituire în timp diferit. Potrivit legii, partea vătămată nu are pretenţii, partea civilă are pretenţii materiale. Când am văzut numele lui Valentin, am spus că e coincidenţă de nume. Dar scrie: succesor al persoanei vătămate Ceauşescu Elena şi Ceauşescu Nicolae. Nu are pretenţii. Dar poate să se constituie parte civilă până la citirea actului de sesizare”, a declarat pentru „Adevărul” o sursă sub protecţia anonimatului.

Acuzaţiile din rechizitoriul procurorilor militari

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată Dosarul „Revoluţiei din decembrie 1989”, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Procurorii susţin că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22 decembrie1989 (orele 12:00), arată anchetatorii. 

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii. 

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. 

Emil (Cico) Dumitrescu (decedat), prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.