Începe pregătirea militarilor români care vor opera rachetele Patriot de ultimă generaţie. Ce performanţe au sistemele de producţie americană

La sediul Statului Major al Forţelor Aeriene se deschide activitatea de familiarizare a personalului care va opera sistemele de apărare antiaeriană şi anti-rachetă Patriot din înzestrarea Armatei României cu procedurile de utilizare a sistemului de simulare RT-3 (Reconfigurable Table Top Trainer).

Activitatea se va desfăşura în perioada 9-13 iulie şi va fi susţinută de reprezentanţi ai producătorului sistemului de rachete - compania americană Raytheon şi de instructori din cadrul Forţelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR). 

În cadrul acordului încheiat cu Guvernul Statelor Unite, ţara noastră îşi va dota forţele armate cu cea mai recentă configuraţie a sistemului „Patriot”, configuraţia 3+, care include elemente hardware şi software concepute în anul 2017. 

Sistemul „Patriot” este cel mai avansat sistem de rachete de apărare antiaeriană şi anti-rachetă cu bătaie mare din lume, fiind testat şi perfecţionat în luptă în cei peste 20 de ani de când prima versiune a intrat în serviciul operaţional

Ultima versiune

Recent, producătorul american Raytheon a efectuat cu succes testul final al ultimei versiuni de echipare (Post Deployment Build 8) a sistemului de apărare antiaeriană şi antirachetă Patriot. Este vorba de un test cu foc care a avut loc în poligonul de tragere White Sands din New Mexico în prezenţa unor reprezentanţi ai aliaţilor care se vor dota cu această ultimă variantă a complexului sistem defensiv. De precizat că această ultimă variantă a sistemului va ajunge şi în dotarea Armatei Române.

Concret, soldaţi ai armatei americane au desfăşurat testul folosind sistemul de ultimă generaţie Post Deployment Build 8 (PDB-8) pentru a lansa două rachete interceptoare Patriot împotriva a două rachete balistice tactice. PDB-8 va fi introdusă în acest an pe teatrele de operaţiuni de armata Statelor Unite şi alţi parteneri Patriot.

Practic, este vorba de un upgrade serios al sistemului vechi PDB-7 si are, printre altele, capacitate îmbunătăţită de a identifica inamicul. Radarul este îmbunătăţit având acum o mai mare acurateţe de căutare a ţintelor inamice pot fi astfel mai uşor detectate şi identificate.

Calculatorul de comandă a focului a fost, practic, reproiectat şi permite sistemului Patriot să folosească mai bine capabilităţile rachetelor PAC-3 MSE. Oricum, calculatoarele Enhanced Weapons Control au acum cu până la 50% mai multă putere de procesare permiţând pentru optimizări de software destinate contracarării ameninţărilor viitoare.

1.400 de rachete trase în teste

 „Vom continua să modernizăm şi să dezvoltăm programul Global Patriot prin investiţii susţinute, astfel încât să fim mereu cu un pas înaintea ameninţărilor în continuă evoluţie”, spunea Tom Laliberty, vicepreşedinte Apărare Integrată Antiaeriană şi Anti-rachetă.

Sistemul a fost serios testat înainte de a fi “scos în lume”, susţin reprezentanţii producătorului. „Până acum am făcut peste 3.000 de teste la sol şi 1.400 de lansări de rachete Patriot şi din fericire vor fi încă şi mai multe”, a spus Bill Tierney, Director de Testare pentru Patriot în cadrul diviziei Integrated Defence Systems de la Raytheon. „De fiecare dată când testăm sau lansăm o rachetă Patriot, descoperim noi moduri prin care putem îmbunătăţi sau perfecţiona Patriot, astfel încât să rămânem mereu cu un pas înaintea ameninţărilor”a precizat Tierney.

Părerea militarilor contează

Pentru producător este foarte importantă testarea făcută de militari în condiţii cât mai apropiate de cele de luptă. „Demonstraţiile planificate sunt de bun augur, dar dacă nu ai militari care să le testeze, evalueze şi să folosească sistemul într-un mediu operaţional real, nu vei putea şti niciodată cum se va comporta atunci când vieţi vor fi puse în pericol,”  declara la momentul respectiv Joe DeAntona, veteran şi Vicepreşedinte şi Director Business Development în cadrul Diviziei Integrated Defence Systems de la Raytheon.

Astfel, mediile cu un grad ridicat de expunere, cum sunt drumurile expres şi câmpurile de luptă, au modul lor de a scoate în evidenţă importanţa proverbialelor teste de încercare. Acesta nu este un lucru pe care DeAntona, comandantul unui batalion Patriot în timpul operaţiunii Iraki Freedom, să-l fi pierdut din vedere.

„Nu aş fi astăzi aici dacă Patriot nu ar fi funcţionat exact cum este prezentat, iar acest lucru se datorează unui şir lung de teste şi ajustări făcute în timp de pace”, a spus DeAntona. „Sunt un martor viu al valorii pe care îl au aceste teste”, adaugă el.

A dat jos şi racheta balistică dar şi pe cea de croazieră

Într-o serie de teste realizate în 2016, noul sistem integrat de apărare antiaeriană şi anti-rachete Patriot produs de Raytheon a demonstrat că poate distruge rachete de croazieră şi aeronave cu diferite tipuri de interceptoare.

Versiunea optimizată Post-Deployment Build 8 (PDB-8) a sistemului Patriot a detectat a urmărit şi a interceptat cu succes o rachetă balistică într-un test realizat în data de 17 martie, 2016. Acesta a distrus ţinta lansând mai întâi un interceptor PAC-3 MSE şi, secunde mai târziu, un interceptor GEM-T.

Ulterior, sistemul Patriot optimizat Post-Deployment Build 8 a detectat, a urmărit şi a interceptat cu succes o rachetă de croazieră surogat într-un test în 8 iulie 2016. Ţinta a fost distrusă cu un interceptor GEM-T. Câteva minute mai târziu, PDB-8 Patriot a repetat procesul cu o ţintă tactică, pe care a distrus-o folosind un interceptor PAC-3 MSE.

În timpul testului, care a avut loc într-un mediu extrem de dificil pentru radar, ameninţările au fost interceptate manual de către soldaţi folosind metoda look-shoot-look. Cu alte cuvinte, după ce primul interceptor a fost lansat, militarii  care operează Patriot au urmărit dacă racheta de croazieră sau aeronava a fost distrusă. Dacă nu, erau pregătiţi să lanseze un al doilea interceptor. În ambele cazuri însă, ţinta a fost distrusă de primul interceptor.

Ce cumpără România

Rachetele vor intra în dotarea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operaţional la jumătatea anului 2020. Este vorba de sisteme în configuraţia 3+ şi cu optimizarea PDB-8, cea mai nouă versiune disponibilă în prezent.

În total, România va cumpăra şapte unităţi modernizate Patriot constând în şapte seturi de radare AN/MPQ-65, şapte staţii de control AN/MSQ-132, 13 grupuri de antenă, 28 de staţii lansatoare M903, 56 de rachete Patriot MIM-104E, 168 de rachete Patriot Advanced Capabilty-3+ şi şapte generatoare de energie electrică EPP III. Conform Defense Security Cooperation Agency (Agenţia de Cooperare pentru Apărare şi Securitate) din SUA, România va mai achiziţiona echipamente de comunicaţii, instrumente şi echipamente de testare, echipament de suport, documentaţie tehnică, echipament de instrucţie, piese de schimb, dar şi servicii de instruirea personalului, de suport tehnic şi logistic şi elemente aferente acestuia. Astfel, valoarea totală a programului se ridică la 3,9 miliarde de dolari. Principalii contractori sunt Raytheon Corporation din Andover, Massachusetts şi Lockheed Martin din Dallas, Texas.

România va intra astfel în clubul select format din ţări precum Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Qatar, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Emiratele Arabe Unite şi, evident, Statele Unite care au în dotare astfel de rachete.

Performanţele

Rachetele Patriot au, în funcţie de variantă, o rază de acţiune cuprinsă între 20 şi 160 de kilometri. Ele zboară cu o viteză de până la Mach 4.1 şi o înălţime maximă de zbor de peste 24 de kilometri. Are o greutate de 700 de kilograme şi o lungime de aproape 6 metri, este alimentată cu combustibil solid, iar încărcătura explozivă are aproximativ 90 de kilograme.