Abrogarea recursului compensatoriu, sare în ochi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
nu mai puţin de 22.939 de deţinuţi au fost puşi în libertate graţie legii recursului compensatoriu
nu mai puţin de 22.939 de deţinuţi au fost puşi în libertate graţie legii recursului compensatoriu

După ce a condus la liberarea a peste 22.000 de infractori, abrogarea legii recursului compensatoriu nu-i va opri pe actualii şi chiar viitorii deţinuţi să beneficieze ani la rând de prevederile ei.

În ziua în care Parlamentul a votat abrogarea legii recursului compensatoriu, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis că, de la data intrării ei în vigoare, nu mai puţin de 22.939 de deţinuţi au fost puşi în libertate graţie acestei legi. Oamenii din sistem atrag însă atenţia că abrogarea acestei legi nu va reuşi să pună capăt şi efectelor negative pe care această lege le-a produs, în contextul în care, susţin aceştia, actualii şi chiar viitorii deţinuţi vor continua să beneficieze ani la rândul de prevederile ei.

„E greu de spus câţi deţinuţi vor beneficia în continuare de această lege. În actul de abrogare Parlamentul a scris că «legea nu se mai aplică», însă cu toţii ştim că există un principiu de Drept potrivit căruia se aplică întotdeauna legea penală mai favorabilă. Asta înseamnă că dacă azi, când actul de abrogare nu e încă publicat în Monitorul Oficial, cineva comite o crimă peste zece ani poate să vină şi să ceară să i se aplice această lege. Ideea că efectele acestei legi încetează brusc este un mit. Toţi deţinuţii se vor adresa instanţelor şi acolo vor avea câştig de cauză. Ce va urma va fi un adevărat coşmar administrativ, fiecare deţinut, în ce celulă a stat, câţi ani a stat într-o celulă câţi în alta etc.”, atrage atenţia Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare.

Acesta susţine că modul în care actorii politici au promulgat această lege, în octombrie 2017, este similar practicilor mafiei italiene din perioada sa de glorie. „Acum, după doi ani în care ne-am confruntat cu această lege, putem spune că am avut o situaţie similară cu Italia anilor 80 în privinţa legăturilor dintre Mafie şi Poliţie. Am avut aceeaşi problemă: rezolvarea problemelor penale prin lege. Şi aceleaşi practici: oameni de afaceri care controlează mass-media, ce le-a permis să impună teme false de dezbatere, un preşedinte de partid care trebuia şă-şi rezolve problemele penale. Aceasta a fost politica de stat. Şi să nu uităm că înainte au vrut să dea o graţiere. Speranţa mea este că cineva va calcula toate pagubele şi va aduna toată suferinţa oamenilor nevinovaţi, victimele acestei legi, şi că, în final cineva va plăti pentru ele”, a adăugat acesta.

„O lege de o asemenea importanţă, cu punerea în libertate în  masă a deţinuţilor, trebuie făcute pe bază de studii, şi ca parte dintr-un ansamblu de soluţii. În realitate, recursul compensatoriu nu a fost decât o graţiere mascată” Cristi Danileţ, judecător

„Modul în care a fost aplicată această măsură judiciară merită să intre în analele legilor cu efecte negative devastatoare. În loc să corecteze condiţiile criticabile din penitenciare, legea recursului compensatoriu s-a tradus în suferinţele oamenilor nevinovaţi, cauzate de infractorii violenţi liberaţi fără niciun criteriu discriminator. Responsabilitatea pentru această situaţie aparţine în totalitate PSD-ului. A fost o lege strict în folosul infractorilor”, este de părere şi Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.

Ministerul Justiţiei a anunţat alocarea a 221,5 milioane de euro pentru construirea a două noi penitenciare.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite