Abuzul în serviciu, noua portiţă de salvare a acuzaţilor de corupţie, la mâna Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională ar putea dezincrimina infracţiunea de abuz în serviciu FOTO Mediafax

Corupţii României stau cu sufletul la gură. Curtea Constituţională decide joi dacă abuzul în serviciu este constituţional sau nu. Excepţia a fost invocată de Alina Bica în dosarul ANRP. O eventuală admitere a excepţiei ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum  Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie.

UPDATE Curtea Constituţională a amânat pentru 24 mai discutarea acestei excepţii.

O treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid astăzi că infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională. Concret, Curtea va analiza excepţia ridicată de Alina Bica, fosta şefă DIICOT, care a reclamat că infracţiunea, care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal.

Experţii în drept consultaţi de „Adevărul“ spun că este greu de anticipat ce vor decide judecătorii, mai ales pentru că infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000, care incriminează şi abuzul în serviciu, au mai fost invocate anterior la CCR, dar Curtea le-a respins de fiecare dată. Totuşi, dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, susţin specialiştii.

Ce spun experţii

Laura Ştefan, expert în anticorupţie, a ezitat să se pronunţe în privinţa consecinţelor unei eventuale decizii favorabile a Curţii Constituţionale, iar în cazul retroactivităţii unei eventuale decizii de neconstituţioanalitate a articolului de lege, ea a explicat că totul depinde de cum va fi redactată hotărârea. „Depinde ce decide Curtea Constituţională, trebuie văzute limitele. Trebuie să aşteptăm decizia Curţii şi să vedem ce conţine“, a precizat Laura Ştefan.

În schimb, avocatul Daniel Fenechiu susţine că dacă abuzul în serviciu va fi declarat neconstituţional, asta ar echivala cu un dezastru. „Dacă s-ar admite excepţia, s-ar putea întâmpla nu o revoluţie, pentru că revoluţia are o conotaţie pozitivă, ci o schimbare majoră de macaz în politica penală românească, iar DNA şi DIICOT vor primi o lovitură serioasă, în special DNA, pentru că aproximativ o treime din dosare sunt pe abuz în serviciu“, afirmă specialistul în drept. 

„O treime dintre persoanele cercetate penal sau trimise în judecată pentru această infracţiune scapă de răspundere. Înseamnă că acel articol nu se mai aplică, iar Parlamentul are la dispoziţie 45 de zile pentru a pune în acord decizia Curţii cu textul de lege“, a întărit Fenechiu.

Acesta nu exclude o decizie favorabilă a CCR, amintind de o altă excepţie de neconstituţionalitate controversată, admisă de judecători. „Se poate face o comparaţie cu o excepţie similară invocată la conflictul de interese, pe partea care se referă la relaţii economice. Curtea a spus că raportul comercial nu este foarte bine definit, motiv pentru care a admis excepţia. La abuzul în serviciu, Alina Bica şi alţii au invocat o imprecizie a textului, care permite ca o sumedenie de aspecte din activitatea unui funcţionar sau a unei persoane asimilate ca funcţionar să ajungă sub incidenţa legii, generând diverse confuzii. Din punct de vedere juridic, fără îndoială că redactarea infracţiunii de abuz în serviciu lasă mult de dorit“, a mai precizat avocatul. 

Val de plângeri la Curtea Constituţională

Demersul Alinei Bica la Curtea Constituţională, din martie 2016, a fost urmat de o avalanşă de solicitări similare. Printre cei care au ridicat excepţia neconstituţionalităţii articolului de lege care defineşte abuzul în serviciu se numără fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi Nicuşor Constantinescu, şeful Consiliului Judeţean Constanţa.

Cine ar putea să scape de dosarele penale

Avocatul Daniel Fenechiu susţine că benficiarii indirecţi ai demersului Alinei Bica la Curtea Constituţională ar putea fi foarte mulţi funcţionari şi nu numai.

„Practic, orice persoană împotriva căreia s-a început urmărirea penală, se află în dosar de fond, dosar de apel sau în recurs poate invoca dezincriminarea faptei. Cei deja condamnaţi nu vor putea invoca beneficiul acestei excepţii. Atunci când Curtea s-a pronunţat pe neconstituţionalitatea interceptărilor, la câteva zile a venit cu o decizie în care stipula că în baza hotărârii nu se pot face revizuiri“, afirmă specialistul în drept.

Astfel, pe rolul instanţelor de judecată sunt sute de dosare în care autorii – demnitari, primari, şefi de consilii judeţene, poliţişti sau funcţionari publici – sunt judecaţi pentru abuz în serviciu. Alte sute de dosare pentru acelaşi gen de fapte sunt anchetate în prezent de procurori.
Printre cei care ar avea de câştigat în urma unei eventuale decizii de neconstituţionalitate se numără personaje celebre, precum fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea -  trimisă în judecată, pentru abuz în serviciu, în dosarul „Gala Bute“, fostul ministru de Interne Gabriel Oprea - inculpat în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină şi în dosarul DIPI, sau fostul şef al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu – trimis în judecată în mai multe dosare pentru corupţie. Pe lângă aceştia, nenumăraţi foşti şi actuali primari din Bucureşti şi din ţară, acuzaţi de  abuz în serviciu, ar putea scăpa de problemele cu legea.

Este vorba de nume grele, precum fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, primarul suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, primarul demisionar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, primarul suspendat al Sectorului 4, Neculai Onţanu, primarul Braşovului, George Scripcaru etc.

Şi Fenechiu merge la Curtea Constituţională

Nu doar „abolirea“ abuzului în serviciu îi preocupă pe corupţii României. Încarcerat în Penitenciarul Vaslui, unde ispăşeşte o pedeapsă de 5 ani primită în dosarul „Transformatorul“, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, se plânge că nu-i sunt luate în considerare invenţiile făcute în spatele gratiilor.
Mai precis, Fenechiu acuză că nu îi este luată în calcul la deducerea din pedeapsă activitatea intelectuală depusă în puşcărie. Din acest motiv, el a sesizat Curtea Constituţională.

Pe 26 aprilie, ca urmare a solicitării lui Fenechiu, magistraţii vasluieni au decis „sesizarea Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic din OUG 2/2016, pentru suspendarea art. 96, din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal“.

Concret, fostul ministru consideră neconstituţională decizia Guvernului de la începutul acestui an prin care s-a dispus suspendarea prevederilor referitoare la beneficiile obţinute de deţinuţii care elaborează lucrări ştiinţifice până la 1 septembrie 2016.

Din ianuarie 2014, când a fost încarcerat, Relu Fenechiu a avut o activitate prolifică: a brevetat trei invenţii - microhidrocentrala plutitoare, cricul încorporat în maşină şi stingătorul cu senzori, şi a scris şi două cărţi – „Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi“ şi „Ingineria avansată strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii nord-est“.  Dacă ar mai fi fost în vigoare vechile prevederi legale, Fenechiu ar fi beneficiat de o reducere de 5 luni din pedeapsă.