Administraţia stârneşte conflictele cu cetăţenii. Sau le poate aplana

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
parcare 3

În săptămâna 6-12 iulie 2016, la Constanţa, a avut loc „Săptămâna Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Constanţa”(#saptamanaPMUD). Timp de 7 zile, câte 3 ore pe zi, cetăţenii şi autorităţile s-au putut întâlni pentru a discuta despre principiile planificării mobilităţii urbane durabile.

Înainte de a prezenta concluziile Săptămânii PMUD, aş vrea să reamintesc celor interesaţi de aceste planuri că, săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Interne a organizat o dezbatere pe tema unor propuneri de modificări ale Codului Rutier (OUG 195/2002) şi ale regulamentului de aplicare. Împreună cu mai multe asociaţii şi grupuri de iniţiativă, am preluat propunerile de modificări ale legislaţiei rutiere, formulate de experţii care au lucrat la Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Braşov, Timişoara, Craiova, Cluj-Napoca şi Ploieşti), şi le-am trimis ministerului. În plus, faţă de propunerile despre care am vorbit aici, în ultima zi am depus şi o propunere de completare a Codului Rutier care să definească Zona Comună (Shared-space). Pentru cei care nu cunosc acest termen, dar şi-au petrecut concedii prin oraşele europene, este vorba de modul de organizare a zonelor centrale, unde oamenii şi maşinile utilizează în comun spaţiul public, fără ca acesta să fie delimitat în trotuare şi parte carosabilă.

Schimbările legislative propuse fac parte din setul de măsuri propuse de experţii care au analizat traficul rutier, timp de peste un an, în cele mai mari oraşe din România. Îmbunătăţirea şi aplicarea legii sunt măsuri care nu necesită alocări de fonduri. Iată de ce politicienii, funcţionarii şi cetăţenii ar trebui să aibă interesul să le aplice într-un termen scurt.

Revenind la Săptămâna PMUD Constanţa, vestea bună este ca participanţii au înţeles direcţiile pe care trebuie să le respecte Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru ca mobilitatea şi calitatea vieţii să crească în regiune. Vestea proastă este că numărul participanţilor a fost destul de mic.

De precizat că administraţia din Constanţa este singura dintre administraţiile oraşelor cu peste 200.000 de locuitori care a organizat aceste întâlniri, oferind astfel cetăţenilor posibilitatea să se implice activ în dezbaterile ce vor urma. Reamintesc faptul că implicarea activă a cetăţenilor este principiul de bază al acestor strategii, Comisia Europeană putând refuza documentele care nu au fost întocmite fără respectarea procedurilor.

Firesc, prima întrebare pe care o pun cei care refuză să organizeze astfel de întâlniri este „şi ce aţi rezolvat?”

Răspuns: am dovedit faptul că implicarea activă a cetăţenilor poate duce la dezmorsarea veşnicelor conflicte cetăţeni – administraţie.

Încăpăţânarea de a nu oferi informaţii cetăţenilor, fie că e din rea voinţă, fie că e din cauza obiceiurilor moştenite de la vechile administraţii, nu face decât să alimenteze conflictul cetăţeni – administraţie. Însă scopul unei strategii este tocmai acela de a construi o viziune comună politicieni - funcţionari - cetăţeni, care să asigure continuitatea proiectelor, indiferent de numele primarului sau de culoarea politică a consiliului local.

De exemplu, experţii care au lucrat la PMUD Bucureşti-Ilfov au constatat că nicio strategie realizată în Bucureşti n-a fost respectată. Astfel spus, în loc să fie utilizată expertiza specialiştilor, politicienii ajunşi în funcţii de conducere şi-au impus interesele sau lipsa de viziune în prioritizarea proiectelor. Iar haosul din traficul rutier din Capitală este tocmai rezultatul nerespectării strategiilor.

Iată de ce, atât în legislaţia românească, cât şi în procedurile de realizare a PMUD (Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă) se foloseşte termenul „implicare activă a cetăţenilor”.

Pentru a exemplifica modul în care acţionează „implicarea activă”, am să vă povestesc efectele pe care le-am constatat în timpul Săptămânii PMUD Constanţa.

La prima întâlnire (6 iulie 2016), cetăţenii şi-au explimat nemulţumirile faţă de funcţionarii administraţiei. Având posibilitatea să pună întrebări şi să primească răspunsuri pe loc, discuţiile poate au părut aprinse. Dată fiind însă lipsa obişnuinţei organizării de astfel de întâlniri, pot afirma că reacţiile au fost fireşti, umane. Cert este că, la sfârşitul celor 3 ore, am trăit sentimentul că cei prezenţi au ajuns la concluzia că au acelaşi interes: creşterea calităţii vieţii.

Ei bine, în toate cele 6 zile care au urmat, discuţiile au fost constructive, cetăţenii şi funcţionarii căutând soluţii împreună. Acesta este efectul benefic al întâlnirilor de informare!

Din păcate, administraţiile locale şi centrale din România se rezumă să organizeze (de cele mai mai multe ori) o singură întâlnire cu cetăţenii în „procesul de consultare a cetăţenilor”. Deseori, cetăţenii nu participa la aceste întâlniri sau participă doar specialiştii. De ce? Pentru că informaţiile supuse dezbaterii nu sunt oferite într-un format accesibil tuturor cetăţenilor sau dezbaterile sunt iniţiate în faza finală a proiectului, când cetăţenii nu mai pot interveni.

De exemplu, modul în care se amenajează o stradă trebuie înţeles de toţi locuitorii, nu doar de arhitecţi şi urbanişti. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca, încă din momentul în care proiectul începe să se dezvolte, administraţia şi echipa care lucrează la proiect să aibă întâlniri cu cetăţenii. Pentru că nu poţi spune că te interesează interesele cetăţenilor dacă nu-i întrebi care sunt acelea.

Pentru mine, cea mai mare provocare a fost subiectul parcărilor auto. Iată povestea care demonstrează cât de utilă a fost Săptămâna PMUD!

Pe 8 iunie 2016, Primăria Constanţa a invitat reprezentanţii echipei care a lucrat la PMUD Constanţa să participe la o întâlnire cu cetăţenii. Organizarea a fost clasică: oficialii la prezidiu, cetăţenii în sală. S-a discutat despre cifre şi folosind termeni specifici. Cei prezenţi au avut răbdare o oră. Apoi, discuţiile s-au aprins. Iată aici cum a descris cineva acea întâlnire.

Printre solicitările cetăţenilor s-a regăsit şi clasicul discurs: „avem nevoie de mai multe locuri de parcare”. Am contrazis persoana respectivă şi am explicat (din nou) că astfel de solicitări sunt făcute în contextul în care oamenii nu cunosc modul în care deciziile greşite dintr-o strategie pot influenţa negativ viaţa oamenilor. Explicarea principiilor PMUD folosindu-se un limbaj accesibil tuturor permite cetăţenilor să înţeleagă limitele care fac diferenţa dintre o strategie bună şi una greşită.

După mai multe săptămâni, întâlniri şi schimburi de mesaje, Primăria Constanţa, Coaliţia ONGurilor Constanţa şi Complexul Muzeal al Ştiinţelor Naturii (Delfinariu Constanţa) au hotărât să organizeze Săptămâna PMUD Constanţa.

Am avut bucuria ca printre persoanele care au participat la aceste întâlniri să fie şi persoana care, pe 8 iunie, solicitase „mai multe locuri de parcare auto”.

În timpul celor 7 întâlniri din Săptămâna PMUD, au fost prezentate, pe rând, următoarele subiecte: Identificarea problemei, Accesibilizare, Infrastructură pentru biciclete, Spaţii publice, Transport public, Parcări, Noduri intermodale şi Siguranţă.

Cunoscând prejudecăţile referitoare la amenajarea de parcări, am vrut să aflu dacă argumentele prezentate au fost convingătoare. Ei bine, concluzia celor prezenţi a fost că „realizarea de locuri de parcare auto nu este o prioritate, atât timp cât nu este cunoscut numărul proprietarilor de maşini care îşi permit costurile de întreţinere a unei maşini”. Pentru că locul de parcare este un cost care trebuie suportat de utilizator, nu de oraş! Iar beneficiile implementării unui sistem de management al parcărilor ar bucura pe orice şofer. Iată, de exemplu, care sunt efectele introducerii unui sistem de plată a parcării (vezi fotografia articolului).

Fără ca aceste discuţii să fi avut loc, participanţii ar mai fi crezut şi astăzi ca realizarea de parcări este o prioritate în Constanţa. Însă, venind cu argumente şi, mai ales, demontând prejudecăţile a fost posibilă o schimbare de poziţie a celor prezenţi. Desigur, este nevoie de o participare mult mai numeroasă şi o vizibilitate mult mai mare pentru că astfel de întâlniri să producă acele schimbări pe care o astfel de strategie o urmăreşte. Însă este singura cale cunoscută care să determine lucrul în echipa a administraţiei şi a cetăţenilor pentru un interes comun: creşterea calităţii vieţii.

Pentru cei care au avut răbdare să citească până aici, iată şi concluziile ce au reieşit în urma celor 7 întâlniri cu cetăţenii:

Despre modul de organizare a dezbaterilor:

  • să se organizeze în timpul săptămânii (nu toţi sunt în oraş sâmbătă sau duminică)
  • să se organizeze după ora 18 (pentru a putea veni după orele de program)
  • întâlnirile să aibă 3 ore (pentru a se putea asculta opiniile tuturor)
  • să fie organizate întâlniri pentru fiecare problemă / mod de transport (pentru a atrage la discuţii pe cei interesaţi de respectivul subiect şi pentru a avea timp să fie ascultate opiniile tuturor)
  • să fie o sală de peste 60 de locuri, maxim 100 (pentru că participanţii să poată discuta între ei; o sală mai mare nu ar putea asigura un dialog eficient)
  • să existe o sinteză a documentelor (pentru ca cetăţenii să aibă acces la esenţa PMUD, dacă nu au timp să citească tot documentul)
  • să fie dedicată o perioadă mai lungă pentru promovarea întâlnirilor (3 săptămâni) (pentru a permite ca informaţia să ajungă la cât mai mulţi şi pentru că cei care doresc să participe să poată să-şi organizeze programul în zilele dezbaterilor)
  • s-au propus următoarele tipuri de promovare – afişe (scările blocurilor, cluburile pensionarilor, RATC, centre comerciale), presă, reţele de socializare

Subiecte considerate importante pentru a fi discutate în perioada dezbaterii:

  • sensuri unice (dar să se urmărească principiile PMUD, respectiv prioritizarea transportului nemotorizat şi a celui public)
  • accesibilizarea spaţiului public
  • managementul traficului (cu urmărirea următoarelor aspecte: prioritate în toate intersecţiile pentru transportul în comun, sancţionarea celor care încalcă legea, efectuarea de măsurători pentru studii de trafic)
  • managementul parcării (de la taxe de ocupare a spaţiului public până la parteneriate public-privat în scopul realizării de parcări cu plată sau parcări construite de asociaţii de posesori de autoturisme)
  • siguranţa copiilor (în special în zona şcolilor)
  • încurajarea adolescenţilor să se deplaseze nemotorizat sau cu transportul public (spre/dinspre licee/facultăţi)
  • îmbunătăţirea relaţiei oraş-port (asigurarea de alternative de transport pentru miile de muncitori care se deplasează pe raza portului pentru a elimina dependenta acestora de a se deplasa cu autoturismele)
  • regulament de aprovizionare - transport marfă (pentru a elimina sau reduce traficul greu din oraş)
  • modificări la Codul Fiscal (impozite adaptate valorii autoturismului, nu în funcţie de capacitatea cilindrică. În acest moment, un posesor al unei maşini de 500 Euro plăteşte acelaşi impozit ca unul care are o maşină de 500000 Euro, dacă acestea au aceeaşi capacitate cilindrică)
  • implicarea activă a cetăţenilor în elaborarea Planului Urbanistic General (valabil pentru toate oraşele care sunt incluse în PMUD Constanţa)
  • stabilirea entităţii care se va ocupa de aplicarea PMUD Constanţa şi identificarea pârghiilor de control din partea reprezentanţilor cetăţenilor pentru a se asigura că sunt respectate interesele acestora, nu ale unor companii de transport
  • includerea în echipa de coordonare a implementării PMUD de specialişti (accesibilizare, managementul parcării, infrastructura pentru biciclete etc.)

Precizez că Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul Judeţean Ilfov continuă să refuze respectarea legii şi a procedurilor europene în ceea ce priveşte elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov. Pentru a face cunoscute aceste probleme, am solicitat că la următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti să mă adresez consilierilor generali pe acest subiect.

Marian Ivan - membru fondator OPTAR


Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Dacă nu locuieşti în Bucureşti, dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut!

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite