Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Admitere la Medicină: Geneza şi exodul medicilor români

5
23 Jul 2014 20:00:29
Autor: Ioana Nicolescu, Mihai Voinea
Mii de tineri s-au bătut pe locurile de la Medicină    FOTO: Adevărul/Marian Iliescu
Mii de tineri s-au bătut pe locurile de la Medicină    FOTO: Adevărul/Marian Iliescu

Miercuri a avut loc examenul de admitere pentru o nouă tranşă de studenţi pe care Universitatea „Carol Davila“ îi va pregăti să devină doctori. Din păcate, cei mai mulţi sunt hotărâţi să plece din ţară la finalul studiilor

Anul acesta, admiterea de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila“ din Bucureşti nu a atras la fel de mulţi candidaţi ca anul trecut, în ciuda aşteptărilor. Dacă în 2013, în jur de 4.500 de candidaţi se băteau pe locurile de la Medicină, aproape 3.800 de absolvenţi de liceu au dat ieri admiterea la UMF „Carol Davila“ şi au avut de ales o singură specializare la care au dat examen. 

Şi concurenţa a fost mai mică, iar preferinţele schimbate. Specializările cu cea mai mare concurenţă, 5,6 candidaţi pe loc, sunt Asistenţă şi Tehnică Dentară sau Balneofiziokinetoterapie de la Facultatea de Asistenţă medicală generală şi Moaşe, în timp ce anul trecut au fost aproape 10 pe loc la Medicină Dentară. 

Partea bună este că la examenele de miercuri candidaţii nu au mai reclamat probleme la testele grilă pe care le-au rezolvat în cele două, respectiv două ore şi jumătate. Însă, anul trecut, admiterea s-a lăsat cu proteste în curtea universităţii, iar reprezentanţii UMF „Carol Davila“ au recunoscut atunci că au existat greşeli de tehnoredactare la două grile. Examenele la Medicină continuă, vineri, în alte două centre din ţară, la Craiova şi Târgu-Mureş.

La specializarea medicină generală, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, examenul de admitere s-a ţinut într-o atmosferă plină de tensiune: 2.334 de candidaţi în sălile de examen, sute de părinţi adunaţi pe trotuarele din faţa facultăţii, cordoane de jandarmi şi echipaje de poliţie. Pentru a nu bloca traficul în zonă, trotuarele au fost împrejmuite cu garduri de protecţie, însă la ieşirea tinerilor din examen, cu toată împotrivirea jandarmilor, părinţii tot au blocat o bandă de circulaţie. După ce în 2013 s-a lăsat cu scandal din cauza subiectelor, anul acesta comisia de elaborare a fost izolată vreme de patru zile la Izvorani şi păzită cu jandarmii, tocmai pentru a nu exista nicio scurgere de informaţii şi nicio suspiciune.

Sunt patimi mari în jurul acestor examene la medicină. Majoritatea părinţilor visează să-şi vadă copiii doctori, iar copiii visează să treacă de examenul de admitere, să înveţe pe rupte câţiva ani şi apoi să plece în Occident, pe salarii de mii de euro.

Un băiat, Tudor Boghiţoiu, a fost primul care a ieşit din examen. Microfoanele presei şi ochii părinţilor
s-au îndreptat către el. Dar viitorul medic a fost necruţător: „După ce termin facultatea am de gând să plec în străinătate. De ce? Pentru că acolo sunt condiţii mai bune şi pentru că nu mă potrivesc la cultura din ţara asta”. „Să schimbăm cultura ca să nu ne mai plece copiii din ţară!”, a strigat o femei din spatele gardurilor de protecţie.

Pagubă de peste 22 miliarde de euro

Un domn cu chelie, venit din provincie, încearcă să îşi facă un pic de curaj: „Eu cred că al meu o să rămână în ţară pentru că nici afară nu e aşa uşor. N-am auzit să aibă gândurile astea de plecare. E bine şi la noi, bolnavi vor fi tot timpul şi va avea de muncă în meseria asta”. Le pun aceeaşi întrebare altor două femei şi ele lasă capul în jos.

„A mea a zis că vrea să plece”, răspunde una dintre ele. Există o umbră de teamă în privirea acestor părinţi de copii deştepţi. Teama că vor îmbătrâni singuri, în timp ce fiii şi fiicele lor se vor îngriji de bolile unor străini.
Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, ne-a explicat în cifre dimensiunea întregului dezastru: „Statul român cheltuie circa 6 milioane de lei pentru pregătirea unui absolvent la Medicină, iar dacă luăm în calcul faptul că în ultimii zece ani au plecat din ţară circa 17.000 de absolvenţi ajungem la nişte pierderi uriaşe. Această hemoragie de inteligenţă ne costă enorm”. 6 milioane de lei înseamnă 1,3 milioane de euro, iar dacă înmulţim cu 17.000 ajungem la o cifră de peste 22 de miliarde de euro pierdute de statul român din cauza exodului tinerilor medici către Vest.

„Pentru că e ţara în care am crescut“

Candidaţii încep să iasă din examen unul câte unul, iar reporteriţele îi pescuiesc pentru interviuri.Un băiat cu părul blond acceptă cu o condiţie: „Să nu-mi pui întrebarea cu plecatu’ din ţară”. Pe margine, părinţii sunt supăraţi că ziariştii îi iau deoparte pe toţi şi ei nu pot întreba nimic. Câte-o femeie mai îndrăzneaţă strigă la ei: „Cum a fost? Mai greu ca la simulare?”. Reporteriţele se enervează: „Nu mai întrebaţi când luăm noi sincron. De ce nu vă faceţi televiziune dacă vreţi să puneţi întrebări?”.

Rareş Petrescu, un băiat firav şi cu părul creţ, se opreşte în faţa microfoanelor cu o siguranţă demnă de invidiat. Şi el e întrebat ce-o să facă după facultate. „O să plec, dar s-ar putea să mă întorc. Problema e că la noi eşti obligat să iei mită ca să poţi trăi decent, pe când afară poţi să fii cinstit”. „De ce spui că s-ar putea să te întorci?”, mai vine o întrebare. În liniştea celor două secunde de gândire s-a mai auzit doar bâzâitul unui troleibuz trecând pe bulevardul Eroilor Sanitari. „Pentru că e ţara în care am crescut”, a răspuns Rareş Petrescu şi părinţii de pe margine au început să aplaude bucuroşi. 

A ratat examenul din cauza unui accident

Din cauza numărului foarte mare de tineri înscrişi, celelalte specializări din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie au fost nevoite să-şi programeze examenele de admitere în alte locaţii. Candidaţii de la specilaizările Balneofiziokinetoterapie şi Tehnică Dentară au fost repartizaţi în clădirea Facultăţii de Mecanică din parcul Politehnicii Bucureşti, unde ieri-dimineaţă se adunaseră, de asemenea, o mulţime de părinţi. Printre ei, o tânără în geacă de piele pufăia neliniştită dintr-o ţigară:

Am ratat examenul. M-am urcat în taxi de dimineaţă să ajung la timp şi am făcut accident. Am ajuns la nouă şi patru minute, dar nu m-au mai lăsat să intru”. Cei mai mulţi dintre candidaţi au ieşit din examen  cu zâmbetul pe buze şi optimişti în privinţa rezultatului. L-am întrebat pe un tânăr care a dat examen la Balneofiziokinetoterapie de ce şi-a ales această specializare, însă a ridicat din umeri şi a spus: „Nu ştiu“. În schimb, două tinere care au dat la Tehnică Dentară au povestit că au în familie stomatologi şi pot să se angajeze fără probleme.

 


Pe aceeaşi temă:

ADMITERE FACULTATE 2014 S-a dat admiterea la „meseria de Mircea Badea“

ADMITERE FACULTATE 2014 Mii de tineri au dat admitere la Medicină. Subiectele de la cele mai căutate specializări

ADMITERE FACULTATE 2014 Facultatea de jurnalism a atras concurenţă maximă la Universitatea din Bucureşti

ADMITERE FACULTATE 2014 Universităţile care au cea mai mare concurenţă. Examenele încep luni

ADMITERE FACULTATE 2014 Bătălie la ghici pe facultăţile fără examen

Mihnea Costoiu a anunţat în şedinţa de Guvern că patru universităţi au intrat în lichidare

ADMITERE FACULTATE 2014 Topul specializărilor cu cele mai multe locuri. Medicina şi Dreptul, pe primele locuri

ADMITERE FACULTATE 2014 33 de universităţi au cel puţin o specializare sau un program care intră în lichidare

ADMITERE FACULTATE 2014 Peste 1.000 de locuri la taxă şi buget la SNSPA

ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac

ADMITERE FACULTATE 2014 La Universitatea din Bucureşti se intră pe baza de eseu motivaţional, examen scris şi media de la BAC

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Florin Trandafir
24.07.2014, 00:27:02

Pacat ca ne pierdem elitele ! Acesti copii trebuie recompensati pe masura muncii ( invataturii ) lor !

0 (2 voturi)
mihai ion
24.07.2014, 02:56:57

'in tara e coruptie, si se ia mita" - iar in timpul asta, ziarele turuie de "vedete", adica prostituate ieftine. in loc sa stea pe urmele celor ce muncesc la stat, sa vada cata mita iau. ROMANII FURA, FURA, SI IAR FURAA!!!

+2 (2 voturi)
Emil Popa
24.07.2014, 10:16:32

Una din marile probleme ale sănătăţii din România este însă cea a resurselor umane. Numărul medicilor din Romînia este în prezent de 1,95 la mia de locuitori, mult sub media europeană care este 3,18 medici la mia de locuitori. De departe acum suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol. În urmă cu cinci ani aveam 2,35 medici la o mie de locuitori. De la 55000 de medici în 1990, am ajuns în prezent sub 15000, în ciuda faptului ca suntem pe primul loc în lume la fabricat diplome de medici. Nu mai puţin de 36 de tineri absolvenţi la 100.000 de locuitori sunt pregătiţi în 12 facultăți de medicină, unele consacrate (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Tg. Mureş), altele emanate după 1990 (Arad, Oradea, Braşov, Constanţa, Sibiu şi mai nou Galaţi). Ai zice că la peste 7000 de absolvenţi anual, în 5 ani am bate Franţa sau chiar Marea Britanie la numărul de medici. În realitate nu este aşa, emigraţia medicilor atinge cifre uriaşe 9% pe an, iar 80% din ei sunt până în 40 de ani. Se apreciază că în ultimii ani România a pierdut peste 20000 de medici pentru a căror pregătire s-au cheltuit peste un sfert de miliard de euro. Numai în Franţa muncesc peste 3500 de medici români, în Marea Britanie 2500, iar în Italia şi Spania cifrele par a depăşi 1000 de medici. Rămasă în urmă, Germania a deschis porţile migraţiei medicilor români prin oferte atrăgătoare în special pentru tinerii absolvenţi pe care-i specializează pe loc. De ce pleacă medicii din România? Din două motive, financiare şi profesionale. FINANCIARE: salariul unui medic în România variază între 373 € / lună şi 874 €/ lună fiind cele mai mici din Uniunea Europeană. Ca să vă faceţi o idee despre salarizarea acestei categorii de personal, de departe cea mai şcolită dintre toţi absolvenţii de studii superioare din România (6 ani de facultate + 3-7 ani de rezidenţiat) aveţi aici grila de salarizare a medicilor. Remarcăm faptul că un medic primar dintr-o clinică universitară poate avea salariul de bază brut de 4116 ron, în timp ce un specialist doar 3606 ron, în timp ce medicii din spitalele obişnuite pot atinge ca medici primari 3864 de lei, respectiv 2960 de ron ca medici specialişti. N.B. Exclud din aceste comparaţii mediciii din specialitatea anatomie patologică şi medicină legală care văd în fiecare zi latura întunecată a medicinii, sau pe cei care lucrează în serviciile de ambulanţă în condiţii deseori imposibile şi foarte traumatizante. Ambele categorii merită cu prisosinţă încadrările în grilă la un coeficient superior medicilor de rând. Prin includerea sporurilor în salarii, din 2011, la aceste venituri nu se adaugă decât banii proveniţi din gărzi, care în funcţie de numărul de ore efectuate poate depăşi uneori salariul de bază. Dar nu toţi medicii fac gărzi, categorii întregi de specialităţi deficitare nu pot acoperi o linie de gardă şi medicii sunt chemaţi sporadic la spitale în caz de urgenţe, iar pentru multe specialităţi nu există gardă. Ca de exemplu pentru subsemnatul, medic epidemiolog, dar şi pentru mulţi alţii (igienişti, medici de laborator, explorări funcţionale, anatomo-patologi, oftalmologi, chirurgi plastici, neurochirurgi, oncologi, medici de familie, medici şcolaristi, etc.). La orice argument în favoarea creşterii veniturilor medicilor pe forumuri sau în discuţiile cu persoane din afara sistemului se va ridica întotdeauna problema veniturilor nefiscalizate ale medicilor provenite din ciubucuri. Anchetele jurnalistice au evidenţiat că aproape 80% din pacienţi au dat şpaga la medici, valoarea şpagii fiind aproximativ echilibrată: 1/3 între 100 şi 500 de ron, 31% peste 500 ron, iar 36% sub 100 ron. Topul şpagii este deţinut de specialităţile chirurgicale şi în special chirurgia de vârf (transplant, chirurgie cardio-vasculară, chirurgie plastică şi estetică, chirurgie toracică, neurochirurgie) unde şpaga atinge şi uneori depăşeşte mia de euro, urmată de celelalte specialităţi cu profil chirurgical (obstetrică-ginecologie, chirurgie abdominală, ORL, oftalmologie, urologie, ortopedie), unde şpaga se numără în sute de euro, urmată de specialităţile medicale din spitale unde şpaga se numără în sute de lei. Sunt şi locuri unde nu se dă şpagă, în policlinici, acolo unde ele mai există şi la medicii de familie. Şi binenţeles sunt şi specialităţi unde legătura dintre medic şi pacient este abstractă: medici de laborator, medici şcolarişti, medici din sănătate publică, etc. Şi aspectele legate de şpaga dată medicilor sunt adesea exagerate. Să luăm ipotetic cazul unui chirurg generalist care primeşte în cel mai fericit caz de la aparţinătorii unui pacient 100 de euro pentru o intervenţie. În cea mai bună lună a lui, presupunând că zilnic are câte un astfel de pacient darnic, poate face maxim 20 de astfel de intervenţii atât de bine plătite, adică 2000 €. De şase ori mai puţin decât câştigă un chirurg în Franţa. Şi face exact aceeaşi treabă, uneori în condiţii mult mai grele şi cu responsabilitate mai mare. Aveţi impresia că este mult? Arătaţi-mi un chirurg care a apucat 80 de ani. Arătaţi-mi un părinte care ar vrea ca cel care-i operează copilul să fie flămând, nedormit, obosit, măcinat de gânduri şi de lipsuri. Chirurgul român nu pleacă (încă), pentru că din venitul salarial adunat cu cel primit de la pacienţi poate trăi aici la limita decenţei. Când aceasta se va rupe va pleca şi el şi atunci vom merge la vraci şi babe. În contrast cu cele scrise mai sus în materie de venituri, un medic care pleacă din România să lucreze în alt stat european este plătit la adevarata lui valoare. Rezidentii nu mai primesc 200 €, ci sunt încadraţi de la 2000 €, specialiştii de la 3500 €, medicina deficitară, sau cea de nişă trece de 10-12000 de €. Dacă nu mă credeţi pe mine vă pun la dispoziţie un grafic cu veniturile medicilor din Franţa din 2008. Cu 100.000 £ pe an un medic generalist din Marea Britanie se consideră prost plătit deoarece îi rămân în mână după plata facturilor cabinetului, doar 40.000 £, adică 243.000 de ron, cam de zece ori mai mult decât îi ramâne în buzunar medicului meu de familie după un an de muncă. Şi atunci de ce să mai stea? Vezi aici graficele comparative ale veniturilor medicilor: http://lectiadeanatomie.blogspot.ro/2014/05/sad-but-true-de-ce-ne-pleaca-medicii.html

+1 (1 vot)
Storm Crew Seller
24.07.2014, 12:35:37

Nu e vorba doar de salariile foarte mici si de conditiile de lucru proaste din spitale (in privat sunt conditii mai bune dar salariile sunt de cele mai multe ori la fel de mici si in plus esti la cheremul unui patron zgarcit - se munceste la gri: salariu mic pe cartea de munca si ceva mai multi bani in mana, iar la pensie de duci la piata ca la muzeu). Eu cred ca e vorba in primul rand de incompetenta, prostia si lipsa de viziune de care dau dovada autoritatile centrale si locale, faptul ca nimic nu se schimba in bine, ca nu ai siguranta pe care un astfel de statut il poate oferi (intr-o tara civilizata).

Leonid Brejnew
24.07.2014, 10:33:30

Staaati ma linistiti ca n-o sa pleaca toti.... Care este buni or sa ramane :)

-1 (1 vot)