Alegeri în Moldova: Schimbarea este posibilă!
0
Primul tur al alegerilor locale anticipate, desfăşurat duminică, 20 mai, la Chişinău şi Bălţi, a reaprins speranţa schimbării clasei politice în Republica Moldova.
În turul doi s-au clasat socialistul pro-rus Ion Ceban (40,97%) şi pro-europeanul Andrei Năstase (32,12%).
Chişinăuienii i-au luat, prin vot, primăria Silviei Radu (clasată pe locul trei cu 17,65%) – propulsată în funcţia de primar interimar ca urmare a unor jonglerii politice coordonate, spun analiştii politici, de Partidul Democrat. Silvia Radu s-a înscris în cursa electorală în calitate de „candidat independent”, dar a fost sprijinită masiv de maşinăria mediatică şi administrativă a democraţilor.
Detestaţi, dar vor control absolut prin strategii nocturne
Alegerile anticipate de la Chişinău şi Bălţi au fost provocate de foştii primari Dorin Chirtoacă şi Renato Usatîi, care au demisionat după ce s-au pomenit cu dosare penale, în februarie 2018. Chirtoacă a fost suspendat la solicitarea procurorilor, iar Usatîi a reuşit să fugă la Moscova după ce autorităţile moldovene l-au dat în urmărire generală. Schema PD, spuneau cei doi ex-primari, era să preia controlul asupra celor două primării, prin interpuşi ademeniţi prin corupţie şi şantaj şi propulsaţi în funcţii de primari interimari. Schema a reuşit la Chişinău. După ce a fost ţinut câteva luni prin subsolurile CNA şi în arest la domiciliu, liberalul Nistor Grozavu, pe atunci viceprimar de Chişinău, a fost îmblânzit de guvernare şi a revenit în funcţie la Primărie. La 6 noiembrie 2017, acesta a propus-o, subit, pe Silvia Radu în funcţia de primar interimar, iar el s-a retras din funcţia de viceprimar (funcţie cedată lui Ruslan Codreanu, exponent al PPEM – partid care asistă PD-ul la guvernare). În lunile următoare, noul primar interimar a demis toţi liberalii necooperanţi din Primărie, şi-a amenajat biroul, de Crăciun a adus un brad mare din Ucraina pe care, la Chişinău, l-a dat la foc, pentru că a ajuns fără ramuri… În paralel, holdingul mediatic al PD a făcut-o ostentativ de vizibilă. Numai că la 6 februarie 2018, înţelegând că puterea, care controlează justiţia, îl va ţine suspendat până la sfârşitul mandatului, Dorin Chirtoacă a demisionat, provocând alegeri locale anticipate. La fel s-a întâmplat şi la Bălţi.
Legal, puterea, detestată potrivit sondajelor, nu mai avea cum să evite alegerile anticipate. Scrutinul a fost stabilit pentru 20 mai. Oficial, PD nu şi-a înaintat candidaţi la aceste alegeri. Silvia Radu a candidat independent, dar a beneficiat de un sprijin masiv din partea puterii. Sondajele o creditau cu şanse mari de a accede în turul doi împreună cu socialistul Ion Ceban. Rezultatele alegerilor au arătat, însă, altceva. În pofida concurenţilor-sateliţi, aruncaţi de putere în cursa electorală pentru a dispersa electoratul candidatului anti-sistem Andrei Năstase, lider PPDA (susţinut şi de Partidul Acţiune şi Solidaritate al Maiei Sandu, dar şi de Partidul Liberal-Democrat), Năstase a ajuns în turul doi. Pe 3 iunie, acesta îl va confrunta pe candidatul socialiştilor Ion Ceban.
Care sunt şansele candidaţilor?
Ca să înţelegem care poate fi tabloul post-electoral în turul doi, mai sunt necesare câteva detalii relevante: a) istoricul alegerilor din anii trecuţi, pentru a înţelege cum se mobilizează electoratul în turul doi; b) structura completă a votului de duminică, 20 mai, pentru a vedea cum se vor repartiza, geopolitic, voturile în turul doi.
În trecut au luptat pentru funcţia de primar de Chişinău mai mulţi lideri pro-ruşi, inclusiv actualul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon (a pierdut alegerile în 2011, fiind învins de Dorin Chirtoacă), dar şi actuala preşedintă a socialiştilor Zinaida Greceanîi (care a pierdut alegerile în 2015, fiind învinsă tot de Dorin Chirtoacă). De fiecare dată candidaţii pro-ruşi au pierdut în turul doi, după ce, ca şi acum, în turul întâi au adunat cele mai multe voturi. Este relevant şi eşecul socialiştilor din noiembrie 2017, când au încercat să-l demită pe Chirtoacă prin referendum, dar alegătorii au boicotat plebiscitul.
În turul întâi, dreapta pro-europeană este dispersată. Sunt aruncaţi „în teren” numeroşi candidaţi-sateliţi care rup bucăţi mici de electorat. Bunăoară, la alegerile de duminică au concurat 3 candidaţi unionişti. Asta în condiţiile în care, conform sondajelor, segmentul unioniştilor la nivel de ţară nu depăşeşte 24%. Pe stânga, mutările par a fi bine coordonate. Rar se întâmplă ca pe acest segment să apară mai mult de un candidat. Prin urmare, de regulă, în turul doi, candidatul pro-european adună toate voturile candidaţilor eşuaţi, în timp ce candidatul pro-rus rămâne, practic, cu acelaşi număr de voturi obţinut în turul întâi.
Iată cum s-au repartizat voturile în turul întâi, la alegerile de duminică, 20 mai:
Ion Ceban - 40,97%
Andrei Năstase - 32,12%
Silvia Radu - 17,65%
Constantin Codreanu - 4,55%
Valeriu Munteanu - 3,61%
Vasile Costiuc - 0,23%
Alexandr Roşco - 0,2%
Valeriu Strătilă - 0,19%
Alexandra Can - 0,17%
Alexandru Mîţu - 0,17%
Maxim Braila - 0,15%
Voturile adunate de unioniştii Codreanu, Munteanu, Can şi, cel mai probabil, Costiuc, vor merge, în turul doi, spre Andrei Năstase. De altfel, liberalul Munteanu şi Partidul Unităţii Naţionale, care l-a înaintat pe Codreanu, deja şi-au exprimat „sprijinul necondiţionat” pentru Năstase în turul doi. De asemenea, Năstase poate miza pe cea mai mare parte din voturile adunate de Silvia Radu, chiar şi în lipsa unui apel (care întârzie să apară) în acest sens din partea fostului candidat independent.
Socialiştii au pierdut la Bălţi din primul tur
La Bălţi, „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, le-a stricat combinaţia atât socialiştilor, cât şi guvernării controlate de PD. Candidatul „PN”, Nikolai Grigorişin, a învins din primul tur cu peste 60% din voturi. Canditatul PSRM, Alexandr Usatîi a adunat 19%. Candidatul „PN” a învins din primul tur după ce luni la rând media controlată de PD şi PSRM şi-au unit forţele în încercarea de a arăta cât de prost a administrat liderul „PN” oraşul în ultimii ani. În acest sens, a fost provocată chiar şi „o criză a gunoiului” prin blocajele impuse de Consiliul Municipal Bălţi, pe care democraţii au încercat să şi-l subordoneze: săptămâni la rând gunoiul nu a fost evacuat din curţile blocurilor, pentru ca, în cele din urmă premierul Pavel Filip, fruntaş PD, să trimită autospecialele de la Chişinău pentru a evacua gunoiul de la Bălţi. Bineînţeles, întreaga procedură de „salvare” a locuitorilor din Bălţi de sub gunoi a fost intens mediatizată de presa controlată de PD şi PSRM.
Capcana întinsă de Ceban lui Năstase
Socialistul Ion Ceban pare conştient că un vot geopolitic în turul doi la Chişinău îl dezavantajează. Majoritatea locuitorilor capitalei sunt pro-europeni, fapt confirmat de sondaje şi de rezultatele tuturor alegerilor de până acum. Prin urmare, Ceban încearcă să-l atragă pe Năstase pe un teren care îi convine mai mult: „Să ne axăm în exclusivitate pe problemele municipiului Chişinău, lăsând la o parte factorul politic, geopolitic”, i-a propus socialistul candidatului dreptei pro-europene. „Eu voi continua să comunic cu oamenii!”, i-a răspuns Andrei Năstase.
Turul doi al alegerilor locale va avea loc duminică, 3 iunie. În acest scrutin, rata de participare nu mai contează, iar fotoliul de primar va fi ocupat de candidatul care va aduna cele mai multe voturi. În cazul în care concurenţii obţin acelaşi procentaj, se consideră ales candidatul care a acumulat mai multe voturi în primul tur.
Primarul de Chişinău care va fi ales la 3 iunie, va deţine funcţia doar un an, până la alegerile locale generale din 2019. Miza acestui scrutin este, totuşi, uriaşă, având în vedere tendinţa guvernării, dirijate de PD, de a controla teritoriul în perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui an. Acest scrutin se va desfăşura în baza contestatului sistem electoral mixt, votat în 2017, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, de către PD, PSRM, cu ajutorul popular-europenilor lui Iurie Leancă. Sistemul electoral mixt este, potrivit analiştilor politici de la Chişinău, singura modalitate prin care detestatul PD îşi poate propulsa exponenţi în viitorul Legislativ.
Se încarcă comentariile...
