Alegeri pentru şefia CSM. Mircea Aron şi Luminiţa Palade, noii şefi ai Consiliului. Livia Stanciu: „Încă există politicieni care îşi doresc o justiţie controlată”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
CSM îşi alege noua conducere, Mircea Aron candidează pentru funcţia de preşedinte FOTO Eduard Enea
CSM îşi alege noua conducere, Mircea Aron candidează pentru funcţia de preşedinte FOTO Eduard Enea

Alegeri fără surprize pentru şefia Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţi unici, judecătorul Mircea Aron, pentru preşedinte, şi procurorul Luminiţa Palade – vicepreşedinte, nu au avut emoţii atunci când s-a anunţat rezultatul votului. Atacurile împotriva justiţiei au fost aduse din nou în atenţia Consiliului prin vocea şefei Curţii Supreme, Livia Stanciu.

Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Luminiţa Palade au concurat, miercuri, de unii singuri pentru fotoliile de şefi ai Consiliului Superior al Magistraturii, fiind aleşi, primul, în funcţia de preşedinte al CSM, iar al doilea, vicepreşedinte.

Noul preşedinte şi vicepreşedintele său vor avea o misiunea grea. În lunile următoare ei îşi vor da aviziul pentru numirea noilor şefi ai Parchetelor, dar şi pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Este prima dată în ultimii ani când preşedintele României a lipsit de la acest eveniment important pentru justiţie. Preşedintele Klaus Iohannis a fost reprezentat de Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial.

În schimb, de la şedinţa de plen nu a lipsit ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Ea a dat asigurări membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi judecătorilor şi procurorilor, că va susţine în Parlament interesul magistraţilor.

Referitor la pachetul de modificare a legilor justiţiei, transmis de către CSM la MJ, Raluca Prună a spus că este pe agenda sa, iar calendarul va fi unul strâns.

luminita palade csm foto eduard enea

Cifrele din bilanţul CSM

Potrivit bilanţului pe 2015 al Consiliului Superior al Magistraturii, anul trecut s-a semnalat o creştere a numărului de acţiuni disciplinare faţă de judecători, dar şi faţă de procurori.

„S-a semnalat o creştere îngrijorătoare a numărului de acţiuni disciplinare. Astfel, pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate 42 de acţiuni, iar pe rolul Secţiei pentru procurori au fost 11 acţiuni disciplinare. Aplicarea sancţiunii excluderii din magistratură în 2015 pentru şase judecători conduce la concluzia creşterii eficienţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. (...) Dacă adăugăm la aceste cifre şi deciziile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de suspendare din funcţia de judecător/procuror ca urmare a luării de măsurii preventive/trimitere în judecată a 11 judecători, respectiv 12 procurori, precum şi a două hotărâri ale secţiilor privind încălcarea codului deontologic se conturează o vulnerabilitate internă a sistemului, determinată de calitatea unei părţi a resursei umane”, potrivit bilanţului.

Livia Stanciu, şefa Curţii Supreme: „Am asistat la atacuri extrem de dure la adresa magistraţilor”

Preşedintele Curţii Supreme,  Livia Stanciu, a atras atenţia asupra atacurilor asupra justiţiei. Judecătoarea a declarat că încă mai există politicieni care îşi doresc o justiţie controlată, a pledat pentru unitatea celor din sistem împotriva fenomenului şi a atras atenţia asupra atacurilor ''extrem'' de dure la dresa magistraţilor.

  • Sunt de acord cu ceea ce au spus unii dintre colegii noştri anterior, că există în sistem vulnerabilităţi care se impun a fi analizate, rezolvate şi depăşite. Multe au fost pe parcursul anului 2015, dar o vulnerabilitate majoră o reprezintă faptul că deşi în ultimii ani - si asta este bine – justiţia a arătat şi a dovedit într-o foarte mare măsură că doreşte să impună respectarea legii la nivel naţional, că acest sistem judiciar îşi doreşte ca Romania să ajungă un stat onorabil la nivelul standardelor UE.
  • Cu toate acestea, şi sunt de acord cu domnul Dumbravă, corelativ am asistat şi încă mai asistăm, dar am asistat la atacuri extrem de dure la adresa magistraţilor, procurori sau judecători, care au instrumentat dosare extrem de importante, atacuri prin care s-a urmărit decredibilizarea acelor magistrati, a activităţii lor, pentru a se pune eventual sub semnul îndoielii onestitatea acelor colegi, atacuri care nu au făcut altceva decât să ne descalifice ca ţară şi să slăbească încrederea uneori a partenerilor externi vizavi de ce se întâmplă în ţară.
  • Cred ca trebuie apreciata de noi toţi, de toţi colegii magistraţi din această ţară, faptul că CSM şi pe parcursul anului 2015 a continuat sa demonstreze că este o instituţie matură, a dovedit toleranţă zero faţă de atacurile la adresa independenţei sistemului judiciar, trebuie remacată promptitudinea cu care CSM în 2015 a luat atitudine faţă de atacurile la adresa independenţei justiţiei.
  • Au fost atacuri dure care prin numarul mai mare fata de anii anteriori au fost direct proportionale cu numarul persoanelor influente trimise in judecata, in cazul carora s-a dovedit in final ca se fac vinovate de faptele pentru care au fost deferite judecatii.
  • Nu trebuie să ne lase indiferenţi, dimpotrivă, probabil că sigur mai există încă politicieni care îşi doresc o justiţie controlată şi atunci noi trebuie, aici, cu toţii, să facem un front comun împotriva unui astfel de fenomen. Ştim foarte bine că presiuni asupra justiţiei se pot face nu numai prin acele vorbe, prin atacurile la adresa magistraţilor, ci şi chiar prin încercări de modificarea a unor legi de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar. Atunci, cu atât mai mult trebuie ca întreg sistemul judiciar cu privire la aceste aspecte să adopte o atitudine extrem de responsabilă vizavi de modalitatea în care regândim modificarea unor dispoziţii din aceste legi

Stanciu a precizat că Raportul de activitate al Consiliului a evidenţiat că atât CSM în integralitatea sa cât şi sistemul judiciar în ansamblu au continuat trendul pozitiv, aprecierile pozitive ale Comisiei Europene nefiind rezultate întâmplătoare, ci eforturi deosebite care trebuie recunoscute.

Livia Stanciu a punctat colaborarea avută cu conducerea şi membrii CSM dar şi cu fostul şi actualul ministru al Justiţiei. "A acordat un sprijin extraordinar ÎCCJ, deşi d-na ministru este instalată de foarte puţin timp, în obţinerea unui sediu secundar pentru ÎCCJ şi trebuie să spun public acest lucru. Deja judecătorii de la Instanţa Supremă au fost informaţi cu privire la acest aspect, de aceea cred eu că este momentul ca toate puterile să acţioneze concertat şi complementar", a mai spus şefa ÎCCJ.

Îngrijorările lui Horaţiu Dumbravă

Judecătorul Horaţiu Dumbravă atrăsese anterior atenţia că s-au înmulţit atacurile la adresa justiţiei.

  •  A crescut îngrijorator numărul de atacuri la adresa independentei justitiei. Au fost 12 atacuri la adresa independentei justitiei in 2014. Anul 2015 nu a fost deloc uşor, au fost 28 de atacuri constatate ca atare de CSM, 12 privind judecatorii si instantele, 16 privind procurorii si parchetele si as vrea ca si presedintele sa se raporteze la acest lucru.
  • Aşteptăm un semnal de transparenţă de la preşedintele Klaus Iohannis care să spună că nu este niciun judecător ofiţer acoperit. Cred că este cazul ca acest lucru să fie spus. Dacă CSAT ar reusi să proceseze toate declaraţiile pe propria răspundere ale magistraţilor, ar fi cazul ca CSAT-ul să spună aceste lucruri.


Vulnerabilităţile justiţiei

În raportul de activitate al CSM pe 2015, fostul preşedinte al instituţiei, Florin Badea Tudose, a subliniat vulnerabilităţile cu care se confruntă justiţia. Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă acţiunile disciplinare împotriva unor magistraţi, care au înregistrat anul trecut o creştere „îngrijorătoare“. Astfel, în 2015, pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate 42 de acţiuni disciplinare, iar pe rolul Secţiei pentru procurori au fost 11 acţiuni disciplinare. Tot anul trecut şase judecători au fost excluşi din magistratură.

„Dacă adăugăm şi deciziile Secţiilor Consiliului de suspendare din funcţia de judecător/procuror ca urmare a luării de măsuri preventive/trimitere în judecată a unui număr de 11 judecători, respectiv 12 procurori, precum  şi cele două hotărâri ale Secţiilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic se conturează o vulnerabilitate internă a sistemului determinată de calitatea unei părţi a resursei umane“, se arată în raportul CSM.

Ce spune consilierul prezidenţial

Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu (foto dreapta) a spus, miercuri, la prezentarea raportului de activitate a CSM,că îşi doreşte să vadă finalizate,într-un termen rezonabil, proiectele referitoare la evaluarea magistraţilor,precizând şi că trebuie sporite eforturile în direcţia deschiderii către justiţiabil

"Ne dorim să vedem finalizate, desigur într-un termen rezonabil, proiectele menţionate referitoare la evaluarea magistraţilor, de ce nu, includerea unei condiţii de vechime profesională chiar la admiterea în profesie, nu doar pentru promovare, acestea sunt lucruri pe care cu siguranţă dumneavoastră le veţi avea în vedere şi le veţi cumpăni într-un mod matur", a declarat Simina Tănăsescu, consilierul prezidenţial în cadrul Departamentului Reformă Instituţională şi Constituţională, la prezentarea Raportului de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe anul 2015.

Aceasta a mai precizat că justiţiabilul trebuie să înţeleagă actul de justiţie şi argumentele şi consecinţele sale.

"Justiţia este în primul rând un serviciu public, un serviciu public în slujba cetăţeanului şi deci sistemul trebuie să fie nu doar performant în sine, ci trebuie să fie performant inclusiv prin prisma justiţiabilului, trebuie să fie perceput de justiţiabil ca oferindu-i acel echilibru, acea pace socială. Justiţiabilul trebuie să poată înţelege actul de justiţie, să poată înţelege argumentele şi consecinţele sale şi cred că din perspectiva aceasta efortul de consolidare constituţională trebuie să fie continuat", a mai precizat Simina Tănăsescu.

De asemenea, consilierul prezidenţial a menţionat şi că trebuie sporite eforturile în direcţia asigurării eficienţei actului de justiţie, a creşterii transparenţei şi a deschiderii către justiţiabil.

"Raportul CSM face vorbire de mai multe vulnerabilităţi, pentru care prevede şi nişte măsuri, nişte încercări de soluţionare a lor, după cum am afirmat şi în cadrul Consiliului, sperăm ca CSM să reuşească să depăşească acele vulnerabilităţi. Raportul CSM face vorbire despre sporirea anilor de vechime în profesie, în legătură cu promovarea în funcţii. Am menţionat doar cu titlu personal, o eventuală pistă de reflecţie în ideea impunerii unei condiţii de vechime în activitate la admiterea în profesie", a declarat Simina Tănăsescu, la ieşirea din sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Simina Tănăsescu la CSM FOTO Eduard Enea

Declaraţiile Ralucăi Prună

Prezentă la Consiliul Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei, Raluca Prună (foto dreapta), a comentat situaţia privind deţinuţii din penitenciare care au scris cărţi pentru a li se scurta pedepsele, a reacţionat: „Ca să nu umbrim aceasta şedinţă, nu voi face declaraţii despre alte probleme ale Justiţiei. Nu înţeleg să dau declaraţii despre cărţile din penitenciar. Vă asigur că lucrez la acest lucru”.

Raluca Prună la CSM FOT Eduard Enea

Care este procedura la alegeri

Conform legii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie, fiecare având un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2015 de judecătorul Marius Badea Tudose, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Bogdan Gabor, drept vicepreşedinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.

Carte de vizită

Judecătorul Mircea Aron (63 de ani) este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1981. De-a lungul carierei sale, el a fost procuror la Procuratura Curtea de Argeş, Procuratura Sectorului 2 Bucureşti, la Procuratura Generală, iar din 1990 până în 1992 a fost procuror militar la Direcţia Parchetului Militar din Procuratura Generală. Din 1992 până în 1998, Aron a fost judecător la Curtea Supremă- Secţia Militară, între 1998-2001 a fost secretar general adjunct al CSM, iar în perioada 2001- 2002 membru al Consiliului. Potrivit CV-ului său, judecătorul a activat în iunie- decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucureşti, iar în 1998-iunie 2004 şi decembrie 2004- 6 ianuarie 2011 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul Luminiţa Palade (47 de ani - foto dreapta) este membru în Consiliu din 2013. Ea a intrat în magistratură în 1994 şi a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, Parchetul Tribunalului Bucureşti şi Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. Magistratul a fost, între octombrie 2007- aprilie 2009, inspector în cadrul Serviciului inspecţiei judiciare pentru procurori al Inspecţiei Judiciare şi în perioada mai- decembrie 2009 inspector în cadrul Corpului de Control al Ministrului Justiţiei. De asemenea, între ianuarie 2010- iunie 2013, Luminiţa Palade a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Proiectele candidaţilor

Judecătorul Mircea Aron arată, în proiectul de management, că în 2016 CSM va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile de numiri în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

”Având în vedere că în anul 2016 vor fi făcute numiri noi în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deoarece expiră mandatul de conducere al persoanelor investite (preşedinte, vicepreşedinţi), dar şi faptul ca în acest an vor fi derulate examene de promovare în funcţii de execuţie la această instanţă, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine aceste proceduri, astfel încât numirile şi promovările să fie în concordanţă cu capacităţile profesionale ale candidaţilor. (...) În acelaşi sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri în funcţie de conducere ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, arată magistratul în proiect.

Procurorul Luminiţa Palade susţine în proiectul de management că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.

”În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie”, se arată în proiectul de management al Luminiţei Palade.

Procurorul este de părere că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM.

Printre priorităţile candidatului pentru funcţia de vicepreşedinte se mai numără şi consolidarea CSM, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, întărirea integrităţii sistemului judiciar, calitatea şi transparenţa actului de justiţie.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite