VIDEO Directorul de Prognoză al ANM la Adevărul Live: „În ţara noastră nu a existat o iarnă în care să nu avem ger”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă pentru a da bani primarilor din Fondul de rezervă bugetară
Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă pentru a da bani primarilor din Fondul de rezervă bugetară

Iarna care urmează să vină nu va fi cu nimic deosebită decât cele anterioare. Asta a declarat directorul de prognoză al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, luni, în cadrul emisiunii Adevărul Live. Mai mult, aceasta a precizat că fenomenele extreme nu pot fi anunţate decât cu zece zile înainte ca acestea să aibă loc.

Declaraţiile vin la doar câteva ore după ce în presă a apărut nota de fundamentare a unei ordonanţe de urgenţă prin care Guvernul vrea să transfere autorităţilor locale bani din Fondul de rezervă bugetară pe motiv că în perioada următoare vin geruri anormale.

Cele mai importante declaraţii

Meteorologul Florinela Georgescu, a declarat luni, în cadrul emisiunii Adevărul Live, că în România în fiecare iarnă se înregistrează ger, cea mai scăzută temperatură care a fost înregistrată vreodată la noi în ţară fiind de -38,5 grade Celsius.

„Vreau să vă spun că în ţara noastră gerurile vin în prezenţa unor mase de aer arctic. Ger înseamnă temperaturi sub -10 grade, iar în România minima absolută a fost de -38,5 grade. Deci nu este nevoie să fie un ger anormal. Nu ne aşteptăm ca gerul să vină mâine. În ţara noastră aproape că nu a existat o iarnă în care să nu avem ger”, a explicat meteorologul Georgescu. 

Mai mult, acesta a declarat că, aşa cum a mai fost anunţat anterior, sunt aşteptate ninsori din 20 noiembrie.

„O iarnă normală este cea când se succed perioadele de ger cu cele de viscol. Deci nu există iarnă care să fie lipsite de ger şi de viscol. O iarnă normală înseamnă măcar un episod de viscol în luna decembrie şi cel puţin două în lunile ianuarie şi februarie”, a mai adăugat Georgescu.

„Suntem din ce în ce mai vulnerabili în faţa fenomenelor extreme. 1941-1942 a fost cea mai cumplită iarnă. Este o iarnă din care încă deţinem cele mai scăzute temperaturi. Sub -30 de grade în aproape un sfert din staţiile meteorologice din ţară, inclusiv la Bucureşti. Deci aceasta înseamnă o iarnă extremă. Elemente din acea iarnă s-au înregistrat şi în iarna 1984-1985”, a mai adăugat specialistul.

„Înainte nu se făcea mare caz, însă informaţia nu a fost ascunsă (legată de prognoză - n.r.). Este imposibil să spunem că meteorologii din România încearcă să ascundă anumite informaţii, pentru că la o simplă căutare pe internet se găseşte orice”, a mai arătat meteorolgoul Georgescu.

„Informăm atât statul, cât şi populaţia, în acelaşi timp”

„Pentru a îndeplini această menire, informăm în mod legal şi la fel de rapid atât autorităţile statului, cât şi populaţia prin diferite modalităţi. Noi nu facem diferenţe, decât dacă există solicitări exprese din partea unui minister. Dacă nu există solicitări speciale, nu trebuie să existe această suspiciune că am anunţa ceva deosebit către Guvern şi altceva, mai îmblânzit, către mass media. Fluxul de prognoze este următorul: vorbim despre acele estimări pentru trei luni, pentru două săptămâni sau cele pe care le emitem zilnic. Sau evident avertizările care se dau imediat”, a mai arătat Florinela Georgescu.

Aceasta a mai spus că „gerul nu este nevoie să fie anormal ca să fie un fenomen extrem. La temperaturi de -10 grade nu mai încape îndoială că trebuie să folosim combustibil pentru a ne încălzi”.

„Ultimele două ierni ne dau posibilitatea să discutăm despre ce înseamnă o iarnă cu adevărat severă şi una mai blândă. Iarna anului 2011-2012 a fost una foarte severă, chiar dacă nu a fost de lungă durată. Viscol foarte puternic, chiar dacă nu a fost asociat cu cantităţi de ninsoare, a dus la troienirea zăpezii. Trebuie să amintim că acest episod a fost favorizat de faptul că înainte a plouat şi s-a format gheaţă”, a precizat specialistul.

„Iarna anului trecut a început cu un episod de viscol pe 4 decembrie, după care un alt episod pentru 8-9 decembrie şi iarna aceasta s-a lungit până la sfârşitul lunii martie, ultimul viscol fiind pe 26 martie. Cu toate acestea, acea iarnă nu a fost una severă pentru că aceste geruri înregistrate nu au fost la fel ca cele din iarna 2011-2012”, a mai arătat directorul de prognoză la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) .

Un viscol poate fi anunţat cu maxim zece zile înainte

Mai mult, acesta a arătat că „putem avea un prim semnal cu 10 zile înainte şi atunci, cu cât ne apropiem mai mult de acel fenomen, putem da mai multe detalii”.

Florinela Georgescu a precizat că autorităţile iau în serios informaţiile emise de meteorologi, „însă natura nu ne lasă să luam prea multe măsuri de protecţie”. 

„Vara ar trebui să ne gândim să avem parapeţi, să îi punem din timp şi să plantăm acele perdele vegetale care iarna apără de viscol, iar vara taie vânturile dominante, care sunt uscate şi pot produce seceta. Acestea sunt o minunăţie pentru zonele de câmpie”, a precizat specialistul.

Mai mult, meteorologul a ţinut să le dea câteva sfaturi românilor.

„Oamenilor, în prag de iarnă, trebuie să le spunem să îşi amintească de iernile copilăriei, asta pentru persoanele trecute de prima tinereţe, iar restul să îşi întrebe părinţii. Felul în care sunt organizate oraşele mari din ţară ne face mai vulnerabili. Iar cei din zonele rurale să aibă lemne pentru cel puţin 2-3 zile şi să aibă grijă de animale”. 

Directorul de Prognoză al ANM, despre masele de aer arctic anunţate de Guvern

 


Într-un document aflat la guvern se arată că gerurile anormale vor determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece.

„În aceste condiţii există riscul ca autorităţile locale să nu poată asigura stocurile necesare furnizării în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă în anul 2013", se arată în nota de fundamentare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, citată de Mediafax

Meteorologul Meda Andrei a precizat însă pentru Digi24 că temperaturile vor mai scădea în zilele următoare, apropiindu-se încet-încet de valorile normale pentru această perioadă, dar că pentru următoarele săptămâni nu se anunţă anomalii din punct de vedere al minimelor.

Meda Andrei a adăugat că nu este nimic anormal ca în România să fie ierni friguroase.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite