Alexandra Toader şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alexandra Toader FOTO Arhiva personala
Alexandra Toader FOTO Arhiva personala

Alexandra Toader şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte executiv al Institutului De Investigare a Comunismului şi memoria Exilului Românesc. Ea deţinea această funcţie din 16 ianuarie 2020.

Alexandra Toader a făcut anunţul pe pagina de Facebook: „Astăzi, mi-am înaintat demisia din funcţia de preşedinte executiv al IICCMER.

În perioada celor doi ani de mandat, am întreprins toate acţiunile aferente îndeplinirii scopului şi obiectivelor IICCMER, în ciuda faptului că am preluat o instituţie nefuncţională, atât din punct de vedere administrativ, cât şi din punctul de vedere al activităţii de cercetare (domenii pe care am reuşit să le reorganizez şi să le dinamizez).

Am aprobat şi derulat proiecte de cercetare care au în prim-plan investigarea riguroasă a aspectelor ce ţin de istoria regimului comunist din România. De asemenea, am iniţiat proiecte de investigaţii de referinţă, precum recuperarea memoriei deţinuţilor politic care au luat parte la lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanţa (1951-1953). Totodată, proiectul de investigare a crimelor şi abuzurilor comise în urma tentativelor de trecere a frontierei de stat în perioada comunistă este acum într-un stadiu avansat, acesta constituind unul dintre obiectivele prioritare ale Institutului în timpul mandatului meu.

Nu mai puţin, pe parcursul celor doi ani am întreprins activităţi sistematice şi coerente în ceea ce priveşte proiectul major - finanţat prin PNRR – Memorialul „Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat şi Centrul Educaţional privind Comunismul în România”, activităţi fără de care acest proiect de importanţă naţională nu se poate implementa, ţinând cont de dezinteresul şi managementul defectuos din perioada anterioară anului 2020 (aspect care face obiectul unei plângeri penale înaintate DNA).

Cu toate acestea, în pofida efortului sistematic în care m-am ancorat, am întâmpinat piedici constante din partea anumitor instituţii ale statului sau atacuri virulente la adresa vieţii private, acţiuni care mi-au provocat un grav prejudiciu de imagine, în ciuda lipsei de consistenţă a falsurilor lansate în spaţiul public. Este regretabil faptul că privarea unor salariaţi / terţe persoane de privilegii financiare şi de orice altă natură (privilegii de care unii au beneficiat anterior şi care pot fi plasate la limita legii) a generat acţiuni abjecte, cu scopul inducerii în eroare a celor mai înalte foruri decizionale.

Părăsesc această funcţie fiind în continuare convinsă de misiunea importantă pe care o are IICCMER, de investigare şi identificare a abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţile să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii“.

În timpul mandatului său, campaniile de deshumare a osemintelor deţinuţilor politic s-au sistat, acestea desfăşurându-se cu bani din donaţii particulare, iar mai mulţi istorici au fost înlăturaţi din echipă. 

În decembrie 2921, un grup de cercetători ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au dat publicităţii o scrisoare adresată premierului Nicolae Ciucă prin care cer destituirea Alexandrei Toader din funcţia de Preşedinte executiv al Institutului

Scrisoare deschisă

Având în vedere comunicatul de presă al Guvernului din data de 2 decembrie 2021, prin care aţi declarat susţinerea d-voastră în ceea ce priveşte înfiinţarea în cel mai scurt timp a trei muzee memoriale dedicate victimelor regimului comunist, printre care şi un Muzeu Memorial la Râmnicu Sărat, în incinta fostei închisori, imobil aflat astăzi în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER),

Având în vedere faptul că Muzeu memorial „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat este unul dintre obiectivele pe care România şi le-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR),

Având în vedere faptul că IICCMER este singura instituţie care deţine expertiză pentru implementarea acestui obiectiv, asumat prin PNRR,

Subsemnaţii, angajaţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), vă solicităm în mod public, prin această scrisoare, demiterea Preşedintelui executiv al IICCMER, doamna Alexandra Toader, pe care o considerăm incapabilă de implementarea proiectului Muzeului memorial „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat, fapt dovedit de lipsa oricărui progres în cadrul proiectului de-a lungul celor aproape doi ani de mandat ai doamnei Alexandra Toader. Totodată, protestăm faţă de modul de conducere discreţionar şi abuziv al doamnei Alexandra Toader de-a lungul celor aproape doi ani de când se află la conducerea instituţiei, fapt care a adus grave prejudicii de imagine atât IICCMER cât şi instituţiei Guvernului României, în subordinea căruia funcţionăm.

Protestăm împotriva tergiversării fără fundament a proiectului Muzeului memorial „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat !

În ciuda comunicatelor emise de conducerea IICCMER referitoare la demersurile pe care le-a întreprins în legătură cu proiectul Muzeului memorial „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat, doamna Alexandra Toader nu s-a angajat în a lua măsuri concrete în vederea prezervării sitului monumentului istoric. În fapt, în data de 5 februarie 2020, cea mai mare parte a acoperişului clădirii centrale a fostului penitenciar Râmnicu Sărat a fost afectat de o furtună, fapt ce expunea direct şi în mod dramatic clădirea. În ciuda apelurilor repetate ale autorităţilor din Râmnicu Sărat, doamna Alexandra Toader nu a întreprins nicio măsură pentru a se interveni cu o reparaţie de urgenţă, fapt ce ar fi putut prezerva integritatea clădirii. Chiar şi în momentul de faţă, o parte a clădirii principale a fostei închisori nu are acoperiş, fiind astfel expusă intemperiilor, existând un pericol iminent de prăbuşire. Este posibil ca imobilul să nu supravieţuiască acestei ierni. Chestiunile de interes major ale conducerii vis-à-vis de priorităţile din cadrul acestui proiect s-au rezumat, în ultimii doi ani, la intenţia de a instala un sistem de supraveghere video asupra sitului şi la ideea de a începe demolarea clădirilor parazitare din interiorului sitului. Instalarea unui sistem de supraveghere video nu are vreun fundament şi nu reprezintă neapărat o urgenţă, în contextul în care la faţa locului există un administrator care asigură paza incintei. Cât despre intenţia de demolare a clădirilor parazitare, această decizie este cu atât mai discutabilă, cu cât demolarea acestora, în lipsa unui calendar imediat care să prevadă începerea lucrărilor de conservare şi de reparaţii, poate periclita şi mai mult integritatea monumentului.

Protestăm împotriva lipsei de respect şi consideraţie a doamnei Alexandra Toader faţă de victimele regimului comunist şi faţă de urmaşii acestora!

Unul dintre obiectivele principale ale institutului, asumat încă de la înfiinţarea sa, a fost acela de a oferi consultanţă victimelor regimului comunist şi urmaşilor acestora. În contextul promulgării legii 232/2020 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cât şi a Legii 154/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, pe adresa institutului au sosit mii de petiţii din partea urmaşilor victimelor regimului comunist, care solicită consultanţă şi sprijin în vederea identificării documentelor în baza cărora pot beneficia de indemnizaţiile prevăzute de lege. Doamna Alexandra Toader a ignorat constant şi a desconsiderat solicitările adresate IICCMER de către urmaşii victimelor regimului comunist, întârziind nepermis soluţionarea acestora, chiar cu lunile. În primul rând, doamna Alexandra Toader a distribuit cu foarte mari întârzieri solicitările petenţilor către cercetătorii IICCMER. Ba chiar mai mult, în urma soluţionării cu celeritate de către cercetătorii IICCMER a petiţiilor care le erau repartizate, răspunsurile către petenţi erau din nou întârziate de către refuzul doamnei Alexandra Toader de a le semna. De asemenea, din cauza lipsei de capacitate administrativă, chiar şi răspunsurile semnate nu au fost trimise încă petenţilor. În plus, în momentul de faţă, există câteva sute de petiţii soluţionate în timp legal de către cercetătorii IICCMER, care nu pot fi transmise petenţilor, întrucât doamna Alexandra Toader pretinde că nu are timp să le semneze. De altfel, această problemă a ajuns în mai multe rânduri în atenţia Secretariatului General al Guvernului şi la Comisiile de Abuzuri de la Senat şi Camera Deputaţilor, şi chiar dacă acestea au notificat Institutul, nu s-a luat nici o măsură pentru remedierea lor.

Lipsa de respect şi de consideraţie a doamnei Alexandra Toader faţă de victimele regimului comunist şi urmaşii acestora este probată şi prin desconsiderarea sistematică a adreselor formulate de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România. ca urmare a acestei situaţii, AFDPR a atras atenţia în mai multe rânduri atenţia prin comunicate publice (3 iunie 2020, 31 iulie 2020) că d-na Toader are un comportament lipsit de respect faţă de fostele victime ale comunismului.

Un alt detaliu care probează lipsa de consideraţie a doamnei Alexandra Toader faţă de victimele comunismului şi urmaşii acestora îl reprezintă refuzul domniei sale de a continua campaniile de săpături arheologice, are au definit activitatea Institutului încă de la înfiinţarea lui. Deşi în 2020 au fost depuse mai multe proiecte de acest fel, doamna Alexandra Toader a ales să le respingă pe toate, printr-o decizie unilaterală.

Nu în ultimul rând, doamna Toader refuză, în mod abuziv şi în dispreţul oricăror norme de etică, să pună la dispoziţia foştilor deţinuţi politici interviuri realizate în anii anteriori cu aceştia, şi care se află în Arhiva IICCMER. Prin rezoluţiile formulate la petiţiile prin care aceştia au solicitat copii digitale ale interviurilor, doamna Alexandra Toader a dispus ca unică soluţie prezenţa la sediul IICCMER în vederea vizionării/audierii respectivelor interviuri, inclusiv în cazul unui petiţionar din Satu Mare.

Protestăm împotriva lipsei unei strategii instituţionale a IICCMER!

Din nefericire, în ultimii doi ani, prezenţa IICCMER în spaţiul public a fost drastic redusă, iar principala vină pentru această stare de fapt o poartă conducerea instituţiei – mai exact, doamna Alexandra Toader – care a blocat sistematic activitatea instituţiei, respingând proiectele şi iniţiativele cercetătorilor IICCMER. Mai mult decât atât, chiar şi proiectele aprobate de conducerea IICCMER au fost şi sunt sistematic blocate şi întârziate, fie prin nefinanţare, fie prin refuzul de a semna documentele care ar asigura buna desfăşurare a acestora. De-a lungul celor doi ani de mandat, doamna Alexandra Toader nu a dispus demararea nici unui proiect major de cercetare, în ciuda mai multor propuneri care au venit din partea cercetătorilor IICCMER. Singurul proiect important asumat public de către conducerea actuală a IICCMER (proiect care se derulase şi în anii anteriori) a fost cel referitor la trecerile frauduloase de frontieră de-a lungul regimului comunist şi la incidentele petrecute la graniţă, multe dintre ele rezultate cu victime, proiect care a debutat abia în primăvara anului 2021. În ciuda faptului că proiectul a avansat rapid, în pofida tuturor piedicilor puse de către conducerea IICCMER (inclusiv refuzul de a asigura deplasările la depozitul Arhivelor Militare de la Piteşti cu unul dintre cele patru vehicule pe care IICCMER le avea la dispoziţie), şi în ciuda faptului că activităţile din cadrul proiectului au fost încheiate în luna decembrie prin organizarea unei conferinţe internaţionale, doamna Alexandra Toader a decis înlăturarea doamnei dr. Luciana Jinga din calitatea de coordonator de proiect şi desemnarea drept coordonator a unui coleg fără experienţă, angajat în cadrul IICCMER abia în octombrie 2021. În mod vădit, decizia doamnei Alexandra Toader sugerează nu doar lipsa de viziune şi un management defectuos, ci chiar dorinţa acesteia de a bloca desfăşurarea proiectului. Acesta a fost, din păcate, doar cel mai recent caz.

Multe alte proiecte de referinţă ale IICCMER au fost stopate prin decizia unilaterală a doamnei Alexandra Toader. Astfel, ea nu a aprobat continuarea proiectului Reţeaua memoriei (http://www.reteauamemoriei.ro/) – un hub neformalizat juridic a majorităţii iniţiativelor publice şi private de prezervare şi valorificare a locurilor de memorie, de organizare a spaţiilor muzeale şi, în general, de luptă împotriva amneziei. În ciuda faptului că, după 8 întâlniri în format fizic, proiectul în sine şi continuarea acestuia nu presupuneau decât cheltuieli infime (legate de actualizarea datelor şi a informaţiilor de pe platforma digitală deja existentă), şi în pofida cererilor repetate formulate de membrii echipei de proiect – care au solicitat continuarea acestuia în format online în contextul pandemic, doamna Alexandra Toader a refuzat în mod constant să aprobe demersul.

Un alt proiect exponenţial al IICCMER, Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat, nu a continuat în 2021, în ciuda faptului că acest eveniment educaţional era organizat de IICCMER încă din 2007 (13 ediţii), devenind un reper pentru comunităţile de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Deşi a fost inclus în planul de cercetare al IICCMER pe anul 2021, doamna Alexandra Toader a refuzat ulterior finanţarea proiectului, fapt ce a dus la anularea lui.

Un alt proiect anulat din voinţa doamnei Alexandra Toader a fost expoziţia itinerantă Comunismul în România. Vernisată pentru prima dată în 2016, la Bucureşti, în holul Ateneului Român, expoziţia a fost ulterior vernisată la Iaşi, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, iar mai apoi la Timişoara, în Bastionul „Maria Tereza”. În 2020, au fost demarate discuţiile cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care şi-a manifestat interesul de a găzdui expoziţia. Mutarea expoziţiei de la Timişoara la Cluj-Napoca a fost amânată din cauza incidenţei mari a cazurilor de Covid 19 din toamna anului 2020. Discuţiile s-au reluat în 2021, fiind decisă mutarea la Cluj-Napoca şi vernisarea expoziţiei în data de 12 iunie 2021 (Noaptea Internaţională a Muzeelor). În ultimul moment, prin decizia unilaterală a doamnei Alexandra Toader, mutarea expoziţiei la Cluj-Napoca a fost anulată, neţinându-se cont de faptul că omologii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei făcuseră toate pregătirile pentru primirea şi vernisarea expoziţiei.

În noiembrie 2021, în contextul împlinirii a 75 de ani de la alegerile din 1946, fraudate masiv de către comunişti, la iniţiativa unuia dintre cercetătorii IICCMER s-a aprobat organizarea unei conferinţe care să aducă în atenţia publicului larg contextul în care s-au desfăşurat alegerile din noiembrie 1946, cât şi consecinţele care au decurs în urma falsificării masive a rezultatelor în favoarea Partidului Comunist. Printre invitaţii la conferinţa în cauză se numărau cercetători şi profesori cu experienţă. Evenimentul a fost contramandat cu doar câteva ore înainte de începere, prin decizia unilaterală a doamnei Alexandra Toader, care a pretins, în mod fals, că nu aprobase lista cu participanţi la eveniment. Desigur, această anulare a evenimentului a produs rumoare în rândul invitaţilor, care s-au declarat nemulţumiţi de lipsa de profesionalism a institutului.

Tot prin decizii unilaterale, doamna Alexandra Toader obstrucţionează concretizarea chiar şi a puţinelor proiecte derulate. Un exemplu în acest sens este amânarea sine die a publicării volumului Morfologia (ne)vinovăţiei. Alfabetul detenţiei feminine în comunism. Pentru că, printre altele, acesta a fost realizat în proporţie de 90% în mandatul predecesorului său, doamna Alexandra Toader refuză publicarea, deşi manuscrisul a fost predat încă din vara anului 2020.

Protestăm împotriva transformării IICCMER într-un fief personal!

De la instalarea în funcţie, doamna Alexandra Toader consideră IICCMER-ul ca pe un bun personal, care îi este la dispoziţie pentru promovarea imaginii şi a intereselor proprii. Acest detaliu a produs grave prejudicii prestigiului IICCMER, întrucât doamna Alexandra Toader a refuzat în mod constant dreptul cercetătorilor de a participa la evenimente şi sesiuni ştiinţifice unde aceştia erau invitaţi, sub pretextul că nimeni nu are dreptul de a vorbi în numele IICCMER, în afara domniei sale. Chiar şi aşa, în tot acest interval de timp, domnia sa a avut mai puţin de 5 intervenţii în mass-media în care să prezinte activitatea Institutului.

Maniera problematică prin care doamna Alexandra Toader înţelege să reprezinte în spaţiul public IICCMER este exemplificată de parteneriatul pe care l-a încheiat cu Fundaţia „Gheorghe Ursu” în primăvara anului 2021. Deşi documentul stipula faptul că parteneriatul „are ca obiect colaborarea în domeniul recuperării memoriei represiunii din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, al investigării crimelor şi abuzurilor înfăptuite de către fostele instituţii de represiune ale statului comunist pe întregul teritoriu al României”, doamna Alexandra Toader nu a întreprins niciun demers în vederea concretizării acestui parteneriat, fapt care a adus de la sine un protest din partea Fundaţiei „Gheorghe Ursu” care, printr-un comunicat de presă din 30 noiembrie 2021, amenda „blocajul de la IICCMER”. În fapt, Fundaţia „Gheorghe Ursu” sublinia faptul că IICCMER nu a realizat nici unul dintre obiectivele asumate prin parteneriat, cât şi faptul că d-na Alexandra Toader nu a desemnat niciun cercetător IICCMER pentru proiectul Fundaţiei „Gheorghe Ursu”. Faptul că semnarea parteneriatului cu Fundaţia „Gheorghe Ursu” nu a fost decât un exerciţiu de imagine al doamnei Alexandra Toader este dovedit de lipsa de respect pe care a arătat-o faţă de reprezentanţii Fundaţiei „Gheorghe Ursu”, cărora nu le-a mai răspuns la mail-uri sau la telefon.

De-a lungul celor aproape doi ani de mandat, doamna Alexandra Toader nu a convocat niciodată Consiliul Ştiinţific al IICCMER, sustrăgându-se astfel de sub incidenţa legislaţiei care stă la baza funcţionării IICCMER, care prevede ca „stabilirea obiectivelor generale ale institutului şi analizarea rezultatelor obţinute” să fie realizată de către Consiliul Ştiinţific. În fapt, toate deciziile, multe dintre ele abuzive, sunt luate unilateral de doamna Alexandra Toader, care ignoră punctele de vedere oficiale formulate de responsabilii de resurse umane sau juridic. Un detaliu care confirmă gravitatea situaţiei este dat de faptul că domnul Cosmin Răducu Marinescu, soţul doamnei Alexandra Toader, exercită presiuni asupra personalului IICCMER, îndeosebi a prestatorilor de servicii, impunând decizii personale în numele soţiei domniei sale. Acest fapt a dus la demisiile depuse de unii dintre aceşti prestatori de servicii sau, după caz, la demiterea unora dintre ei, în condiţiile în care nu admiteau deciziile impuse de domnul Cosmin Răducu Marinescu. De altfel, există indicii clare cum că toate notele, deciziile şi ordinele emanate de către doamna Alexandra Toader sunt, în fapt, redactate de soţul acesteia, domnul Cosmin Răducu Marinescu. Dovadă stau formulările incoerente, desele greşeli gramaticale sau de ortografie.

Numirea Alexandrei Toader este consecinţă directă a tentativei de capturare a Institutului de către persoane care şi-au dorit şi doresc cu orice preţ să dispună de sensibilul subiect al represiunii comuniste ca de un fief personal. Pentru ca IICCMER să-şi realizeze menirea, astfel de ingerinţe trebuie să înceteze.

Un alt detaliu care exprimă în mod vădit dispreţul doamnei Alexandra Toader faţă de regulile bunei-cuviinţe şi chiar faţă de legislaţia în vigoare, este faptul că aceasta fumează, adesea ostentativ, în incinta IICCMER. În ciuda protestelor formulate de mai mulţi cercetători IICCMER, doamna Alexandra Toader nu a admis să se conformeze legii, afirmând chiar că nimeni nu îi poate impune să nu fumeze în biroul domniei sale.

Protestăm împotriva managementului defectuos!

Managementul defectuos al doamnei Alexandra Toader a adus pagube incomensurabile instituţiei, atât din perspectiva relaţiilor pe care IICCMER le avea cu diferite alte instituţii publice sau de profil din ţară şi străinătate, cât şi din perspectiva imaginii publice a instituţiei. Coeziunea internă a instituţiei este grav afectată de maniera în care doamna Alexandra Toader înţelege natura şi obligaţiile funcţiei pe care o deţine. Aceasta pretinde că hotărârile ei nu pot fi supuse unui exerciţiu critic şi trebuie executate, în pofida faptului că multe dintre acestea sunt adesea discreţionare, abuzive şi prezumate a aduce daune instituţiei.

Doamna Alexandra Toader refuză constant dialogul cu cercetătorii din subordine, comunicarea făcându-se exclusiv prin note interne. Această manieră prin care doamna Alexandra Toader înţelege să conducă o instituţie creează adesea blocaje şi întârzieri în derularea proiectelor.

Deşi a avut posibilitatea de a organiza concursuri pentru ocuparea posturilor restante din cadrul IICCMER (îndeosebi pentru compartimentul administrativ), doamna Alexandra Toader nu a întreprins niciun demers în acest sens. Abia în luna august 2021 a admis organizarea unui concurs, la care s-au înscris foarte puţini candidaţi. O cauză a acestei stări de fapt a fost dată de perioada în care doamna Alexandra a ales să organizeze concursul – luna august, când majoritatea oamenilor sunt în concediu, dar şi de refuzul doamnei Toader de a promova în cât mai multe medii anunţurile de concurs. În urma acestui concurs nu a fost admis niciun candidat pe posturile administrative. Desigur, situaţia era favorabilă doamnei Alexandra Toader, care a avut posibilitatea de a continua externalizarea acestor servicii către diverse firme şi/sau apropiaţi ai ei ori ai soţului.

Competenţele prestatorilor de servicii contractaţi de către doamna Alexandra Toader sunt cel puţin îndoielnice, fapt dovedit de numeroasele blocaje care au apărut de-a lungul celor doi ani de mandat. Astfel, datorită managementului defectuos, au existat întârzieri la plata utilităţilor, a serviciilor de telefonie, de internet şi de curăţenie, care au fost temporar închise/sistate. Au existat întârzieri la plata domeniilor de internet ale IICCMER – ceea ce a dus la închiderea temporară a site-urilor instituţiei, dar şi a adreselor de corespondenţă.

Incapacitatea managerială a doamnei Alexandra Toader a dus la situaţii de-a dreptul ridicole. Astfel, în anul 2021, IICCMER nu a reînnoit contractul cu RAPPS-SAIFI pentru imobilele în care îşi desfăşoară activitatea. Din această cauză, există un pericol iminent ca instituţia să fie evacuată din sediul actual.

Managementul defectuos al doamnei Alexandra Toader e exemplificat şi de fluctuaţiile personalului administrativ. De-a lungul mandatului acesteia, au fost angajate succesiv patru persoane responsabile cu achiziţiile publice, patru persoane responsabile cu resursele umane, trei persoane la compartimentul contabilitate, două persoane responsabile cu biroul administrativ. Aceasta instabilitate provoacă blocaje majore în desfăşurarea în bune condiţii a activităţii institutului. Mai mult decât atât, doamna Alexandra Toader nu consideră că aceste măsuri trebuie aduse la cunoştinţa cercetătorilor IICCMER, fapt care provoacă situaţii jenante, când persoane necunoscute le solicită diferite informaţii sau documente.

Punctul de maxim blocaj al instituţiei a survenit în luna august 2021 când, în lipsa fondurilor pentru plata contractelor prestatorilor de servicii, activitatea IICCMER a fost complet paralizată. În fapt, IICCMER nu mai dispunea de un aparat administrativ, detaliu care făcea aproape imposibilă funcţionarea instituţiei. Vina exclusivă pentru această situaţie o poartă doamna Alexandra Toader, care nu a fost capabilă să gestioneze bugetul care îi fusese atribuit IICCMER. În faţa acestei situaţii, doamna Alexandra Toader a ales calea iresponsabilităţii totale, plecând în concediu şi trimiţând angajaţii în regim de telemuncă, fără o consultare prealabilă a angajaţilor. Trecerea în regim de telemuncă presupune modificarea contractelor individuale de muncă, prin întocmirea de acte adiţionale. Deşi mai bine de jumătate dintre angajaţi au refuzat măsura impusă de doamna Alexandra Toader, actele adiţionale contractelor individuale de muncă au fost înregistrate în Revisal, în ciuda faptului că ele nu erau contrasemnate de angajaţi, fapt ce constituie nu doar un abuz, ci şi o ilegalitate.

De asemenea, doamna Alexandra Toader s-a dovedit a fi incapabilă în a gestiona resursa umană din institut, impunând adesea cercetătorilor sarcini care nu au legătură cu proiectele aflate în derulare, şi ale căror rezultate nu sunt valorificate ulterior, tot din voinţa domniei sale. Aceste blocaje permanente îngreunează derularea în bune condiţii şi în termenii asumaţi iniţial a proiectelor importante ale IICCMER.

Protestăm împotriva cinismului şi dezinteresului doamnei Alexandra Toader în contextul pandemic!

De-a lungul celor aproape doi ani de mandat, doamna Alexandra Toader a manifestat un dispreţ şi un dezinteres profund faţă de pericolele la care au fost supuşi angajaţii din subordine în contextul pandemiei de Covid 19. Nu a admis trecerea activităţii IICCMER în regim de telemuncă, deşi existau condiţii care să permită acest lucru, iar multe dintre instituţiile cu un profil asemănător au recurs la această soluţie. A făcut-o numai atunci când autorităţile au impus ca obligatorie această măsură.

În condiţiile pandemiei de Covid 19, doamna Alexandra Toader a dispus respingerea abuzivă şi fără temei juridic, pentru doi angajaţi IICCMER  (Florin Soare şi Irina Hasnaş), a cererilor privind acordarea zilelor libere pentru părinţi in vederea supravegherii copiilor şi trimiterea forţată în concediu de odihnă fără să existe programare pentru acea perioada şi fără sa fi solicitat acest lucru, încălcând în mod flagrant prevederile Codului Muncii art.1 alin. (1) din OUG nr. 147/2020, cu modificările şi completările ulterioare. Această speţă a făcut obiectul unei investigaţii a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, care a dispus sancţionarea doamnei Alexandra Toader cu avertisment.

În condiţiile speciale datorate recrudescenţei pandemiei, doamna Alexandra Toader a luat doar măsuri care contravin minimelor condiţii de igienă sanitară. A refuzat în mod constant să achiziţioneze bunuri de necesitate primară (hârtie igienică, săpun), a reziliat contractul cu furnizorii de apă potabilă şi nu a achiziţionat dezinfectanţi – toate aceste cheltuieli fiind astfel asumate de către angajaţi.

În toamna anului 2021, în contextul apariţiei primului caz de infectare cu Covid 19 în instituţie (într-un context pandemic foarte grav – incidenţa infectărilor la nivelul municipiului Bucureşti fiind de 16,2‰), mai mulţi cercetători i-au solicitat impunerea pentru 2-3 zile a unui regim de telemuncă, în încercarea de a stopa declanşarea unui eventual focar de infecţie. În ciuda acestor cereri, doamna Alexandra Toader a dat dovadă de maximă iresponsabilitate, somând angajaţii să se prezinte la birou, sub ameninţarea că altfel le vor fi tăiate zile. Aceeaşi somaţie a formulat-o şi în cazul unuia dintre cercetători, care prezenta simptome de infectare cu virusul (febră, dureri de cap, vărsături), acesta din urmă fiind obligat astfel să se prezinte la birou. Decizia cinică a doamnei Alexandra Toader a dus la apariţia unui focar în cadrul IICCMER – în următoarele zile înregistrându-se alte patru infectări. Chiar şi în aceste condiţii, doamna Alexandra Toader nu a admis trimiterea angajaţilor în telemuncă, somându-i să se prezinte zilnic la birou şi nu a luat măsuri de dezinfectare a spaţiilor din care a pornit focarul.

Protestăm împotriva presiunilor constante exercitate asupra angajaţilor IICCMER!

Doamna Alexandra Toader vădeşte o înclinaţie către practicile autoritare şi abuzive, fapt dovedit de maniera în care aceasta înţelege relaţiile dintre un superior ierarhic şi angajaţii din subordine. Mandatul domniei sale nu a fost decât un şir lung de abuzuri şi de măsuri arbitrare, fără vreun sens sau vreo finalitate. Singurul scop al acestei maniere de a conduce este hrănirea orgoliului personal şi umilirea angajaţilor din subordine. Comportamentul abuziv şi maniera discreţionară prin care doamna Alexandra Toader înţelege să îşi îndeplinească atribuţiile care îi revin au dus în primul rând la demisii ale unora dintre cercetătorii cu experienţă din cadrul IICCMER. În lipsa unor mijloace de constrângere pe care domnia sa le-ar fi considerat adecvate, doamna Alexandra Toader a hărţuit în permanenţă angajaţii, impunându-le sarcini absurde şi adesea abuzive. A pretins ca fiecare dintre cercetători să fie repartizat într-o anumită cameră din instituţie, în conformitate cu o logică numai de ea ştiută, impunând în mod repetat mutarea angajaţilor între diferitele birouri. Aceste mutări au consumat timp (câte o săptămână pentru fiecare relocare) şi au provocat întârzieri în derularea proiectelor instituţiei.

De asemenea, doamna Alexandra Toader a impus tuturor cercetătorilor IICCMER semnarea unor acorduri de confidenţialitate care conţin clauze abuzive şi ilegale. Impunerea unui nou acord de confidenţialitate semnifică modificarea unilaterală a contractului de muncă. Cu toate acestea, niciun reprezentant al angajaţilor nu a fost consultat în acest sens, iar semnăturile s-au solicitat abuziv, prin note ultimative.

O „pasiune” a doamnei Alexandra Toader este legată de concediile de odihnă ale angajaţilor. În această speţă, doamna Alexandra Toader formulează frecvent note şi decizii cu clauze ilegale, solicitând angajaţilor să menţioneze în planificarea anuală a concediilor datele exacte în care urmează să solicite concediu de odihnă. Hărţuiţi şi supuşi presiunilor continue, unii dintre angajaţi au fost nevoiţi să îşi asume astfel de date precise – fapt care reprezintă un abuz grav. Tot legat de concediile de odihnă, doamna Alexandra Toader emite rezoluţii prin care trimite pe diferiţi cercetători în concediu de odihnă, deşi aceştia nu solicitaseră acest lucru – fapt care reprezintă, din nou, un abuz.

Evaluarea personalului IICCMER pentru anii 2019 şi 2020 nu a respectat prevederile art. 31, alin. (7) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi celelalte acte normative în vigoare privind evaluarea personalului contractual. Aceasta s-a desfăşurat în mod abuziv, prin desemnarea de către doamna Alexandra Toader a unor persoane care nu aveau calitate de evaluator, neexistând nici un raport ierarhic între evaluatori si personalul evaluat. De asemenea, faptul că un colaborator al instituţiei, un economist, în persoana doamnei Alina Prahoveanu, a participat şi chiar a condus interviurile cu angajaţii evaluaţi, exercitând presiuni şi proferând ameninţări asupra acestora pentru acceptarea evaluărilor este un abuz incalificabil. Chiar dacă în actele instituţiei semnătura doamnei Prahoveanu nu apare, menţionăm că exista înregistrări ale discuţiilor de la interviurile sus menţionate pe care le putem pune oricând la dispoziţie.

Anumiţi cercetători ai IICCMER precum şi Vicepreşedintele instituţiei au fost desemnaţi ca responsabili de toaletele, birourile, holurile şi bucătăriile instituţiei, fără ca aceste atribuţii să existe în fişa postului. Scopul direct al ordinelor a fost acela al umilirii si înjosirii angajaţilor, inclusiv a vicepreşedintelui IICCMER, dl. Adrian Niculescu, prin desemnarea acestuia drept responsabil cu toaletele din instituţie.

De altfel, exercitarea de presiuni asupra angajaţilor prin note în care se aduc ameninţări, limbaj injurios şi umilitor este o practică curentă a doamnei Alexandra Toader. Comportamentul abuziv al doamnei Alexandra Toader a condus la formarea unei atmosfere toxice la institut, având consecinţe dintre cele mai grave asupra integrităţii fizice şi psihice a unora dintre angajaţi. Din păcate, aceasta nu este doar o figură de stil, ci un trist adevăr pe care îl putem proba oricând cu dovezi concrete. Hărţuirea angajaţilor trebuie să înceteze.

Protestăm împotriva interzicerii impuse de către conducerea IICCMER angajaţilor, de a nu părăsi sediul instituţiei pentru a merge în arhive, biblioteci sau la evenimente ştiinţifice !

Încă de la debutul mandatului domniei sale, doamna Alexandra Toader a pretins că performanţa se poate realiza doar prin intermediul unei discipline autoritare impusă angajaţilor din subordine. În acest sens, a interzis cercetătorilor IICCMER să părăsească sediul instituţiei pentru a merge în documentare la arhive sau la biblioteci. Desigur, doamna Alexandra Toader nu a părut a înţelege că natura şi chintesenţa muncii unui cercetător rezidă în activitatea pe care acesta o desfăşoară documentându-se în arhive şi biblioteci. Mai mult decât atât, doamna Alexandra Toader a impus angajaţilor IICCMER ca prezenţa la evenimente, conferinţe sau sesiuni ştiinţifice să se facă doar cu acordul domniei sale. În atare condiţii, mulţi dintre cercetătorii IICCMER sunt nevoiţi să solicite zile de concediu pentru a putea participa la conferinţe, sesiuni ştiinţifice sau evenimente, întrucât doamna Alexandra Toader refuză, de regulă, să aprobe astfel de solicitări, sau le acordă cu mari întârzieri.

Domnule Nicolae-Ionel Ciucă,

Toate lucrurile semnalate mai sus indică incapacitatea vădită a doamnei Alexandra Toader de a conduce o instituţie care are drept scop investigarea crimelor comunismului, prezervarea memoriei victimelor regimului comunist şi crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale ale omului să fie receptate de societatea noastră post-totalitară.

Demersul nostru survine în contextul în care toate disfuncţionalităţile, problemele şi abuzurile pe care le-am semnalat anterior au fost aduse la cunoştinţa doamnei Alexandra Toader, în speranţa depăşirii acestora. În pofida solicitărilor noastre repetate, doamna Alexandra Toader a ales să ignore apelurile cercetătorilor IICCMER, refuzând orice dialog. Mai precizăm şi faptul că problemele semnalate mai sus reprezintă doar o selecţie a disfuncţionalităţilor şi a abuzurilor care au marcat activitatea IICCMER în decursul ultimilor doi ani.

Mandatul doamnei Alexandra Toader nu doar că a paralizat activitatea unui institut care devenise un etalon al excelenţei în cercetare la nivel naţional şi internaţional, dar a adus şi grave prejudicii (inclusiv de imagine) în relaţionarea cu parteneri interni şi externi ai IICCMER.

Dispreţul vădit pe care îl are faţă de victimele regimului comunist şi faţă de urmaşii acestora, deficienţele la nivel managerial, maniera autoritară şi abuzivă prin intermediul căreia doamna Alexandra Toader înţelege să îşi exercite funcţia, ne demonstrează că aceasta nu este capabilă a cultiva relaţii bazate pe valori precum libertatea, dialogul, cooperarea.

Menţionăm faptul că majoritatea semnatarilor acestei scrisori sunt cercetători cu experienţă între 10 şi 15 ani în cadrul instituţiei, care au beneficiat de granturi şi burse de cercetare în cadrul unor competiţii interne şi internaţionale, au obţinut doctorate cu calificative maxime la instituţii de învăţământ prestigioase din ţară şi din străinătate şi au gestionat şi finalizat multe dintre proiectele de anvergură ale IICCMER din ultimii 15 ani. Statutul acestora în câmpul academic este grav afectat de deriva instituţională în care se află IICCMER, fapt care se datorează în totalitate incapacităţii manageriale şi rea-voinţei doamnei Alexandra Toader.

Toate aceste lucruri ne determină, Domnule Nicolae-Ionel Ciucă, să vă solicităm respectuos ca, în baza prerogativelor ce le aveţi, să o demiteţi pe doamna Alexandra Toader din funcţia de Preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi să numiţi în această funcţie o persoană care să continue cu responsabilitate şi competenţă activitatea acestuia. Numirea unui conducător de instituţie trebuie să ţină cont de specificul ei şi trebuie armonizată cu concepţia modernă despre ceea ce reprezintă o astfel de funcţie: o persoană care nu dispune după bunul plac de resursele statului, ci este prima răspunzătoare pentru destinele instituţiei şi ale oamenilor aflaţi, trecător, în subordine. O instituţie în care oamenii sunt dedicaţi cercetării academice nu poate fi condusă prin metode autoritare şi abuzive.

În speranţa că veţi găsi o soluţie favorabilă cererii noastre, vă asigurăm de stima şi consideraţia noastră,

1. Simona ALBU

2. Dr. Dalia BATHORY

3. Dr. Ştefan BOSOMITU

4. Dr. habil. Cosmin BUDEANCĂ

5. Dr. Liliana COROBCA

6. Dr. Irina HASNAŞ (transferată de la IICCMER în iunie 2021)

7. Dr. Luciana JINGA

8. Adriana MOROIANU

9. Constantin PETRE

10. Dr. Florin SOARE

11. Gabriela STOIAN

12. Dr. Constantin VASILESCU

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Cum a fost ucis de comuniştii lui Dej şeful planificării de la Canal. Simulacrul odios rămas în istorie drept „procesul sabotorilor“

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria


Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite