Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Alina Mungiu-Pippidi: Întrebările după Guran

0
18 Jan 2020 10:26:09
România Curată
Faţă de anii de început ai lui Guran, la ora asta presa nu a pierdut mai nimic, dar nu e clar că politica s-ar fi ales cu ceva. OTO Inquam Photos/Octav Ganea
Faţă de anii de început ai lui Guran, la ora asta presa nu a pierdut mai nimic, dar nu e clar că politica s-ar fi ales cu ceva. OTO Inquam Photos/Octav Ganea

Protestează lumea fină că a fost conflict de interese la Moise Guran, pentru că lucra şi la programul USR-PLUS în timp ce făcea pe patronul de presă şi comentatorul independent în ultimii doi ani. Bravo pentru vigilenţă, dar asta e tot aşa de relevant pentru eventualele probleme etice pe cît este prezenţa disciplinei “deontologie” la facultatea de comunicare o garanţie pentru deontologia din jurnalism.

Moise s-a apărat cam aşa: „N-am considerat că este un conflict de interese dacă lucrez cu USR şi PLUS la programele lor. Ei au venit cu idei, eu am venit cu idei” (Hotnews). Cum în programul lui lansat cu Denise Rifai ideile au fost rezumate  ca „reformă constituţională profundă” (1) şi „profundă reformă instituţională” (2), propun să fie achitat din lipsă de dovezi materiale.

Întrebările relevante sunt altele. Trebuie puse:

  • De exemplu, faptul că Guran se gîndea mai demult să îşi dezvolte o carieră politică nu a influenţat cumva fundamental jurnalismul lui din ultimii ani ? Nu de asta s-a transformat el din expertul modest în mica economie în megaexpertul în Constituţii, corupţie, justiţie, ordine europeană şi mondială şi orice altceva? De fapt, ştie cineva exact data, inclusiv el, de cînd nu a mai fost jurnalist şi momentul cînd, fără nici o calificare în plus, a ajuns la fel de bun la toate ca orice politician?
     
  • Ca un caz particular, insistenţa lui publică, începînd cu 2016, să nu îl mai susţin pe ratatul de Nicuşor Dan şi gaşca lui de stîngişti şi hipsteri era dezinteresată, din grija faţă de timpul meu pierdut şi mîna mea proastă la oameni, sau Guran se proiecta pe el însuşi acolo pe viitor şi îşi pregătea terenul? Pentru că atunci, da, ar fi conflict de interese.
     
  • Teama de „stîngiştii” din USR – la care s-a referit adesea pe blog spunînd că trebuie daţi afară, ca să nu existe riscul de a vota vreodată contra alocării bugetare de doi la sută pentru apărare – era de la cine? De la jurnalistul Guran sau de la viitorul politician Guran? Sau există şi un al treilea Guran care notează cine e contra cheltuielilor militare? Să-i zicem Guran patriotul. Ar fi bine de clarificat, pentru că e neobişnuit ca ziariştii să se mobilizeze în favoarea cheltuielilor militare în ţările cu presă liberă şi civilă, ba să mai şi pună la zid şi hipsterii, şi femeile că nu vor arme.
     
  • Nu e neobişnuit în presă (deşi ridică probleme etice) ca jurnaliştii să scrie despre subiecte de mare interes pentru sponsorii lor direcţi. Dar cînd jurnalistul intră în politică se se întîmplă ci ideile promovate de el şi care erau profitabile sponsorilor lui? Devin legi? Asta era ce făceau Vlasov şi Florin Iordache, şi de asta e bine să îţi anunţi toţi sponsorii cînd intri în politică şi să le spui public la revedere. E pregătită vreo sesiune?
     
  • Afacerea lui Guran în domeniul informaţiei era obiectivitatea: branduise o selecţie a presei epurate de falsuri- Biziday. E sigur acum că acea selecţie trata obiectiv toate partidele, nu doar pe cele de unde spera el să primească oferte, şi că ceea ce se excludea erau nu falsuri, ci doar pur şi simplu ce nu convenea agendei cuiva care îşi făcea deja planuri politice?
     
  • Aplicaţia Biziday, ea însăşi contestată, a fost, sau va fi folosită, în scop electoral? Unde sunt datele osmenilor, sau antreprenorul Guran nu e nici el în conflict de interese cu politicianul Guran?
     
  • Avînd în vedere că Guran organiza şi sondaje ale căror rezultate le promova în emisiuni, că dădea şi indicaţii echipelor de campanie ale unor partide despre cum să se organizeze prin emisiuni în timp ce conducea şi discuţii publice despre alegeri,unde spunea oamenilor direct pe cine să voteze, era oare jurnalism ceea ce ajunsese să facă el în ultimul an, chiar atunci cînd mai era jurnalist? Sondajele sunt scumpe şi nu există nimeni în presa română să-şi fi permis vreodată să le facă fără existenţa unui sponsor. Era partizanatul lui Guran ceva izolat la Europa FM? In acest caz, ar putea postul să facă publice sursele sondajelor IMAS care au jucat un rol important în orientarea opiniei publice în ultimii ani?
     

P.S. Nedrept că nu se vorbeşte la fel de mult de „obiectiva” cronicară parlamentară de la Realitatea, Marinela Mititelu, mutată la guvernul Orban, sau de colegul ei, Ovidiu Marincea, mutat purtător de cuvînt la SRI mai devreme. Pînă la urmă, Turcescu rămâne singurul care ne-a zis pe bune cine era înainte să intre în politică.

Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată

Modifică Setările