Ministrul de Externe: Declaraţia europarlamentarului Elmar Brok, privind amprentarea românilor, este „profund neinspirată şi inacceptabilă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declaraţia europarlamentarului german, Elmar Brok, privind amprentarea românilor şi bulgarilor este profund neinspirată şi inacceptabilă, a precizat miercuri ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Acesta a făcut un apel la reţinere în retorica publică a politicienilor europeni.

„Acea parte a declaraţiei care făcea referire la necesitatea amprentării cetăţenilor români şi bulgari reprezintă o declaraţie profund nefericită, pentru că ea nu doar că introduce un element de discriminare în tratamentul cetăţenilor europeni, dar contravine unor principii sau unor valori fundamentale ale UE. Mă refer doar la acea parte a intervenţiei domnului Brok”, a declarat şeful diplomaţiei, răspunzând unei întrebări la conferinţa de lansare a Preşedinţiei elene a Uniunii Europene, arată Mediafax.

Ministrul român a lansat „un apel la politicienii europeni, indiferent de familia politică, înaintea unui exerciţiu electoral european extrem de important”, care trebuie privit „cu extrem de mare atenţie şi responsabilitate în raport cu ascensiunea unor curente populiste, xenofobe în Europa, antieuropene”.

„Cred că este necesar un apel la responsabilitate şi la reţinere în retorica publică a politicienilor europeni, cu atât mai mult cu cât Elmar Brok este un politician cu experienţă care are un rol important în instituţiile europene, în Parlamentul European, în speţă”, a mai spus Corlăţean.

Acesta a subliniat că a fost coleg cu Elmar Brok în Parlamentul European şi cunoaşte „contribuţia pozitivă la procesele europene”.

„Dar acea parte a declaraţiei o consider profund neinspirată şi inacceptabilă şi ea depăşeşte dezbaterea pe familiile politice – PPE, socialişti, liberali - ea ţine de valori fundamentale europene pentru care toţi - la dreapta sau la stânga europeană, cei care au o responsabilitate şi sunt proeuropeni - trebuie să rămână în continuare extrem de angajaţi”, a mai Titus Corlăţean.

Ambasadorul Greciei la Bucureşti, Grigorios Vassiloconstandakis, nu a dorit să comenteze declaraţiile europarlamentarului PPE.

„Noi suntem fericiţi, ca deţinători ai Preşedinţiei, să vedem că au fost ridicate toate restricţiile, potrivit tratatelor Uniunii Europene. Vreau să subliniez că acesta este un pilon fundamental, este vorba de idealurile europene cuprinse chiar în tratatele iniţiale, de la începutul creării UE”, a punctat Vassiloconstandakis.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brok (CDU), a declarat, recent, că imigranţii care vin în Germania doar pentru ajutoare ar trebui trimişi rapid în ţările de origine.

„Imiganţii care vin în Germania doar pentru Hartz IV (ajutor de şomaj), alocaţia pentru copii şi asigurarea de sănătate trebuie trimişi rapid înapoi în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple, ar trebui să ne gândim la luarea de amprente”, a spus Brok, citat de ziarul Bild.

Corlăţean: „ Aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv legitim şi firesc”

Ministrul Corlăţean a mai precizat miercuri că România nu va sta cu mâinile încrucişate pentru a se întruni condiţiile politice în vederea aderării la Schengen, reamintind că Bucureştiul a îndeplinit criteriile clare ce ţin de acquis-ul acestui spaţiu.

„Poziţia constantă, consecventă a României, indiferent de guvernare, a fost legată de faptul că aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv legitim, firesc şi bazat pe îndeplinirea criteriilor. Ceea ce s-a şi făcut. După 2011, România îndeplineşte, potrivit evaluărilor din Comisia Europeană, şi sprijinului politic al PE, criteriile obiective ale acquis-ului Schengen”, a răspuns Titus Corlăţean după ce a fost întrebat dacă România va insista pe lângă Preşedinţia elenă a UE pentru includerea acestui subiect pe agenda Consiliului.

Şeful diplomaţiei a reamintit declaraţia de anul trecut a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care „a subliniat de la nivelul CE faptul că nu există o legătură între criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, criteriile clare din acquis, şi alte considerente de natură politică, unele ţinând de climatul european, complicat de criza economică sau de condiţii specifice şi de natură politică dintr-o serie de state membre”.

România nu va sta cu mâinile încrucişate pentru a aştepta întrunirea condiţiilor la Schengen

Corlăţean a reiterat poziţia Guvernului României exprimată de premier, şi anume că „atunci când condiţiile politice vor fi întrunite pentru consens”, Bucureştiul se aşteaptă ca aderarea „să fie pe ordinea de zi a Consiliului pentru luarea unei decizii corecte, legitime faţă de România şi Bulgaria”.

Totodată, ministrul de Externe a dat asigurări că România nu va sta „cu mâinle încrucişate pentru a se reuni aceste condiţii”. 

„Continuăm să facem ceea ce avem de făcut, dar fără să supralicităm, fără să supraestimăm şi aşteptăm ca raţionalitatea, după o perioadă mai complicată europeană, să revină atunci când luăm decizii nediscriminatorii şi legitime pentru toţi membrii UE”, a subliniat Corlăţean.

Grecia sprijină România şi Bulgaria

Şeful diplomaţiei a mai spus că, în luna noiembrie 2013, a discutat, la Atena, cu omologul grec, Evangelos Venizelos, despre aderarea României la Schengen. 

„Grecia a sprijinit constant şi sprijină acest obiectiv legitim al României şi, bineînţeles, şi al Bulgariei şi apreciem acest lucru”, a precizat Corlăţean.

România şi Bulgaria au prezentat, la Consiliul JAI de pe 5 decembrie 2013, a declaraţie politice în care şi-au exprimat dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi au susţinut că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare.

Cele două ţări au precizat, în acest document, că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului, fără întârziere, în momentul în care este întrunită unanimitatea.

După Consiliul JAI din decembrie nu a mai fost avansată o dată pentru discutarea subiectului. Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiţii favorabile, a declarat Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne.

„În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile”, a precizat Dailis Alfonsas Barakauskas.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite