Ana Birchall: Guvernul va da o Ordonanţă de Urgenţă pentru înăsprirea pedepselor din Codul Penal

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat joi că Executivul va da o Ordonanţă de Urgenţă prin care vor fi majorate pedepsele din Codul Penal pentru unele infracţiuni precum lipsirea de libertate, şi înăsprirea condiţiilor în care persoanele condamnate pot beneficia de liberarea condiţionată. În plus, DIICOT va prelua din atribuţiile Parchetului General.

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat vineri că a iniţiat un proiect de OUG pentru modificarea unor acte legislative, ca răspuns la cazul Caracal.

Birchall a mai spus că modificările au fost propuse după ce grupul de lucru interinstituţional de la Ministerului Justiţiei a analizat în regim de urgenţă legislaţia penală şi procesual penală în cazul infracţiunilor grave şi foarte grave, contra persoanei, în special în situaţiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv viaţa, libertatea şi integritatea corporală şi sexuală.

„Grupul de lucru interinstituţional constituit în cadrul Ministerului Justiţiei a analizat în regim de urgenţă legislaţia penală şi procesual penală în cazul infracţiunilor grave şi foarte grave, contra persoanei, în special în situaţiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv viaţa, libertatea şi integritatea corporală şi sexuală.

În urma analizei, s-au constatat următoarele aspecte:

- deficienţe în modul de incriminare a infracţiunii de „Lipsire de libertate în mod ilegal”

- că beneficiul liberării condiţionate se acordă prea uşor persoanelor condamnate pentru infracţiuni grave îndreptate împotriva persoanei

- că există necorelări între Constituţia României şi Codul de procedură penală în materia percheziţiei domiciliare şi a infracţiunii flagrante

- că pentru o apărare socială eficientă, este necesar ca unele dintre infracţiunile grave împotriva persoanei să fie instrumentate de o structură specializată a Ministerului Public, cu expertiza necesară şi cu capacitatea de a coagula resursele necesare abordării unor astfel de cauze

- necesitatea înăspririi regimului sancţionator al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi incriminarea separată a faptei comise prin răpire - ca formă agravată a lipsirii de libertate în mod ilegal precum şi prevederea unor variante agravate, raportate la victimă”, se arată într-un comunicat postat de către Ministerul Justiţiei.

Astfel, Ministerul Justiţiei propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

"ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal

(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 7 ani.

„(2) În cazul în care fapta este săvârşită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", se arată în proiectul de OUG.

În plus, se consideră lipsire de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani.

Ministerul Justiţiei vrea şi înăsprirea condiţiilor de eliberare condiţionată. Astfel, acestea vor trebui îndeplinite cumulativ, în cazul în care cel condamnat să fie eliberat din puşcărie mai devreme.

"ART. 100. Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii

(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

„a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate", potrivit proiectului de act normativ.

"SECŢIUNEA a 6-a - Liberarea condiţionată

ART. 99. Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă

(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detenţiune;”

b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate", se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) - d).”

Totodată, pentru toate cazurile de eliberare condiţionată nu se poate dispune această măsură "dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, sau în cazul pluralităţii de infracţiuni, pentru una din infracţiunile săvârşite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci şesimi din durata pedepsei.”

În ceea ce priveşte percheziţia domiciliară, aceasta va putea fi dispusă la orice oră, chiar şi noaptea, în caz de flagrant.

"S-a constatat că termenul de 24 de ore poate constitui în unele cazuri. Noi propunem modificarea Codului de procedură penală - cererea procurorului prin care se solicită efectuarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în termenul de 24 de ore, aşa cum e prevăzut în prezent", a declarat Ana Birchall.

"ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară

(…)

„(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Proiect OUG 22 August by Anonymous yXnufvBc on Scribd