Analiză comparativă a bunei guvernări pe ambele maluri ale Prutului

Proiectul „Podul bunei guvernări” încurajează colaborarea bilaterală şi transferul de bune practici între România şi Republica Moldova, prin monitorizarea gradului de implementare a legislaţiei în domenii prioritare, precum accesul la informaţia de interes public şi transparenţa administrativă. Primul pas a fost înfrăţirea platformelor romaniacurata.ro şi moldovacurata.md.

Alături de experţi ai Societăţii Academice din România (care coordonează platforma Romania Curată), ai Academiei de Advocacy (promotor al Coaliţiei 52) şi Asociaţiei Presei Independente din Chişinău (coordonatoare a platformei Moldova Curată), voluntari de pe ambele maluri ale Prutului au colaborat la realizarea monitorizării felului în care legile privind liberul acces la informaţii publice (Legea 544/2001 – România şi Legea 982/2000 – Republica Moldova) se respectă de la momentul în care instituţiile şi autorităţile statului au obligaţia depunerii rapoartelor de activitate. De aceea, metodologia folosită a fost comună ambelor maluri ale Prutului.

S-a verificat dacă rapoartele anuale de activitate există într-o parte vizibilă pe site-urile instituţiilor verificate: ministere, consilii judeţene/raionale, primării reşedinţă de judeţ/raion. De asemenea, s-a cercetat dacă respectivul conţinut al acestor documente de natură a prezenta opiniei publice cum au cheltuit ele banii publici respectă prevederile legii (respectiv s-a verificat nu numai cantitatea, ci şi calitatea rapoartelor).

Număr instituţii şi autorităţi ale căror rapoarte de activitate au fost verificate = total 189

România = 106, respectiv 18 ministere, 41 de consilii judeţene şi 47 de primării (municipii reşedinţă de judeţ, Bucureşti şi cele 6 sectoare).

Republica Moldova = 83, respectiv 16 ministere, 32 de consilii raionale şi 35 de primării ale reşedinţelor de raion, plus Chişinău.

Pentru simplitate, numărul de ministere a fost considerat constant pe toată perioada studiului.

Cercetarea s-a derulat în perioada iunie-octombrie 2015.
Numărul maxim de rapoarte anuale care trebuiau publicate =
14, pentru fiecare instituţie dintre cele monitorizate din România
12, pentru fiecare instituţie dintre cele monitorizate din Rep. Moldova.

România – 30%, Moldova 9,9%

• În total, cele 106 instituţii monitorizate din România ar fi trebuit să publice, în decurs de 14 ani, 1.484 de rapoarte. Există numai 449, respectiv 30%. Dintre acestea, numai 227 (50,6% din totalul celor publicate şi 15,3% din totalul care ar fi trebuit publicat), au respectat prevederile legale şi în materie de conţinut.
• Din anul 2003, cele 83 de instituţii monitorizate din R. Moldova ar fi trebuit să publice 996 de rapoarte de activitate conforme cu legea. S-au publicat numai 99, ceea ce înseamnă că gradul general de conformitate cu legea este de 9,9% pe durata celor 12 ani de când Moldova a fost reorganizată administrativ în 32 de raioane.
• Din totalul de 2.480 de rapoarte de activitate care trebuiau făcute publice de instituţiile monitorizare de pe ambele maluri ale Prutului, s-au depus doar 548. România şi R. Moldova au deci un procent comun de conformitate cu legea de 22%, ceea ce arată cât de mult mai au de evoluat în acest domeniu ambele ţări.

LISTA RUŞINII. Care sunt instituţiile statului care îşi păstrează secretă activitatea faţă de opinia publică

România:
CJ Bacău, CJ Brăila, CJ Braşov, CJ Constanţa, CJ Covasna, CJ Neamţ, CJ Vrancea, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Primăria Alba-Iulia, Primăria Bucureşti Sector 2, Primăria Bucureşti Sector 5, Primăria Constanţa, Primăria Drobeta-Turnu Severin, Primăria Miercurea Ciuc, Primăria Sfântu Gheorghe, Primăria Slatina, Primăria Târgovişte, Primăria Piteşti, Primăria Tulcea şi Primăria Vaslui.

Republica Moldova :
CR Anenii Noi, CR Basarabeasca, CR Briceni, CR Cahul, CR Călăraşi, CR Cantemir, CR Căuşeni, CR Cimislia, CR Criuleni, CR Donduşeni, CR Drochia, CR Dubăsari, CR Făleşti, CR Floreşti, CR Glodeni, CR Ialoveni, CR Leova, CR Nisporeni, CR Ocniţa, CR Orhei, CR Răşcani, CR Rezina, CR Sângerei, CR Soldăneşti, CR Soroca, CR Stefan Vodă, CR Străşeni, CR Taraclia, CR Teleneşti, CR Ungheni, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Primăria Anenii Noi, Primăria Bălţi, Primpria Basarabeasca, Primăria Briceni, Primăria Cahul, Primăria Cantemir, Primăria Căuşeni, Primăria Comrat, Primăria Criuleni, Primăria Donduşeni, Primăria Drochia, Primăria Dubăsari, Primăria Edinet, Primăria Făleşti, Primăria Glodeni, Primăria Hinceşti, Primăria Ialoveni, Primăria Nisporeni, Primăria Ocniţa, Primăria Raşcani, Primăria Rezina, Primăria Sângerei, Primăria Soldăneşti, Primăria Străşeni, Primăria Taraclia, Primăria Teleneşti şi Primăria Ungheni.

*În unele cazuri, instituţiile nu aveau site (Primăria Raşcani, Primăria Anenii Noi, Primăria Briceni, Primăria Dubăsari, CR Floreşti sau CR Teleneşti), iar în altele, acesta se afla în „pauză tehnică” (CR Criuleni).

Top comun al instituţiilor a căror activitate este reflectată transparent în rapoarte (cel puţin 10 rapoarte de activitate publicate pe site)

Citeşte mai mult şi comentează pe România Curată