Anchetatorii din cazul „Hexi Pharma”: „Rapoartele oficiale privind infecţiile nosocomiale relevă tendinţa constantă de subraportare la nivelul ţării noastre”
0
Raporatele privind infecţiile nosocomiale şi rezistenţa bacteriană realizate de oficialităţi sunt subraportate la nivelul întregii ţări, potrivit anchetatorilor care fac cercetări în dosarul Hexi Pharma. Utilizarea produselor biocide ale Hexi Pharma CO nu ar fi produs efectele scontate nici măcar în condiţii controlate de laborator, şi cu atât mai puţin într-o unitate sanitară.
„Analiza rapoartelor privind rezistenţa bacteriană şi infecţiile nosocomiale, întocmite Ministerul Sănătăţii – Institutul Naţional de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Matei Balş” Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Centrul European de Combatere şi Prevenire a Bolilor relevă tendinţa constantă de subraportare la nivelul ţării noastre”, este concluzia procurorilor care au finalizat ancheta în dosarul Hexi Pharma.
Procurorii citează, în sprijinul acestei afirmaţii, mai multe date rapoarte. Din datele menţionate în cuprinsul „Raportului privind consumul de antibiotice, rezistenţă microbiană şi infecţii nosocomiale în România – 2013”, incidenţa infecţiilor nosocomiale la nivel naţional este de doar 0,23%, faţă de media europeană de 5,7%.
Conform Raportului, analiza efectuată pentru perioada 2011 – 2013 indică faptul că infecţiile nosocomiale sunt incidente în proporţie de 89,9% la pacienţii cărora li s-a implantat un dispozitiv medical, iar pe partea de chirurgie cel mai frecvent diagnostic a fost de infecţie superficială a plăgii operatorii.
În „Raportul privind consumul de antibiotice, rezistenţă microbiană şi infecţii nosocomiale în România – 2014”, specialiştii arată că în România, pentru perioada 1995-2014, nivelul infecţiilor nosocomiale este extrem de scăzut, de 25-30 ori sub media europeană. Situaţia apare ca urmare a subraportării şi subdiagnosticării infecţiilor în unităţile sanitare.
„În toate cele trei rapoarte amintite, se arată că subraportarea are drept cauze: teama managerilor de spital de sancţiuni (aceştia fiind evaluaţi profesional inclusiv prin prisma criteriului numărului de infecţii nosocomiale …), complianţa scăzută a clinicienilor în utilizarea definiţiilor pentru infecţiile nosocomiale şi lipsa de personal medical”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Anchetatorii mai arată şi „lipsa cvasigeneralizată a medicilor epidemiologi”, în contextul în care absolvenţii de medicină preferă specializări ce implică contactul mai mult sau mai puţin direct cu pacienţii, în locul unui rol de „controlor” care îi plasează într-o poziţie ingrată, în conflict cu interesul managerului de spital.
Acuzaţiile procurorilor SUPC
Cazul a fost instrumentat de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General. Procurorii au trimis în judecată, luni, la Tribunalul Bucureşti, dosarul Hexi Pharma, în care firma lui Dan Condrea este acuzată de 340 de infracţiuni de înşelăciune, de uz de fals şi de participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
În dosar sunt judecaţi şi Flori Dinu (foto), directorul general al Hexi Pharma, precum şi Mihail Leva, directorul de producţie al companiei, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
„Produsele Hexi nu produc efecte nici măcar în laborator”
Potrivit anchetei, produsele biocide fabricate de SC Hexi Pharma CO SRL nu îndeplinesc standardele minime de eficienţă, aşa cum rezultă din multitudinea de testări efectuate, după cum se va vedea în cele ce urmează. „Utilizarea produselor biocide ale SC Hexi Pharma CO SRL nu produce efectele scontate nici măcar în condiţii controlate de laborator, şi cu atât mai puţin într-o unitate sanitară, unde nu poate exista un control strict al modului de aplicare a produselor pe suprafeţele pentru care sunt destinate”, se arată în echizitoriul cauzei.
Aşadar, mai arată procurorii, importanţa crucială acordată de actele normative ce reglementează domeniul infecţiilor nosocomiale nu se regăseşte în filosofia societăţii Hexi Pharma, având în vedere că în locul creării unor produse apte să îşi îndeplinească rolul, scopul urmărit a fost exclusiv obţinerea de beneficii pecuniare imediate prin subdimensionarea cantităţilor de substanţe active folosite.
Ce sunt infecţiile nosocomiale
Procurorii au explicat şi ce sunt aceste infecţii nosocomiale. Acestea reprezintă infecţiile dobândite în spitale. Termenul „infecţii asociate asistenţei medicale” este preferat acum deoarece cuprinde nu numai infecţiile dobândite în spitale ci şi în alte instituţii ale sistemului de sănătate, de exemplu, instituţii de îngrijire pe durată lungă, azile, etc.
Aceste infecţii apar la nivel global, în toate ţările, indiferent de gradul lor de dezvoltare şi pot să afecteze pacienţii, lucrătorii sistemului de sănătate şi vizitatorii. Infecţiile asociate asistenţei medicale pot să-şi aibă originea în cadrul populaţiei clădirilor în care se acordă îngrijire medicală, pot fi asociate utilizării dispozitivelor sau procedurilor medicale sau pot fi rezultatul transmiterii infecţiilor dobândite în comunitate către pacienţi aflaţi în instituţii medicale. În unele cazuri, unitatea sanitară poate acţiona ca un amplificator, ducând la răspândirea infecţiilor în interiorul facilităţilor de acordare a asistenţei medicale şi dincolo de acestea, în comunitate.
„Pot duce la pierderea vieţii”
Infecţiile asociate asistenţei medicale pot duce la îmbolnăviri grave, pot prelungi timpul de şedere în spital, cu epuizarea resurselor sistemului de sănătate, şi pot duce la pierderea vieţii, se arată în rechizitoriul SUPC.
Ca urmare, o cultură a bunelor practici în materia asigurării unei asistenţe medicale de calitate, împreună cu un set de măsuri care să prevină şi să controleze diseminarea agenţilor care generează infecţii, sunt esenţiale pentru menţinerea în parametri acceptabili a acestui flagel.
Infecţiile nosocomiale sunt cauzate de o serie de microorganisme, mai mult sau mai puţin rezistente la substanţe biocide.
Microorganismele – numite şi microbi – cuprind bacterii, viruşi, ciuperci (fungi) şi paraziţi. Produsele biocide au scopul şi aptitudinea să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea organismelor dăunătoare menţionate.
Despre dezinfectanţii neeficienţi
Procurorii arată că o serie de factori concură la prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale – utilizarea judicioasă a produselor biocide, asigurarea unei curăţenii temeinice la nivelul unităţilor sanitare, evitarea excesului de antibiotice, controlul periodic şi raportarea riguroasă a infecţiilor, asumarea existenţei lor, reacţia rapidă în beneficiul pacientului şi pentru evitarea răspândirii infecţiilor etc.
„Este însă evident că utilizarea de dezinfectanţi neeficienţi în unităţi unde se asigură îngrijire medicală reprezintă o reală zădărnicire a oricăror eforturi în sensul combaterii bolilor nosocomiale”, este una dintre concluziile anchetei.
Spitalele cer banii înapoi
Procurorii notează în rechizitoriu că 132 de unităţi sanitare s-au constituit părţi civile în dosarul Hexi Pharma, cauză care are ca obiect zădărnicirea prevenirii şi combaterii bolilor, în cadrul unităţilor sanitare din România, a infecţiilor asociate asistenţei medicale, ca urmare a comercializării de către companie de produse biocide necorespunzătoare, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide, precum şi infracţiuni de înşelăciune şi fals.
Totodată, 137 de unităţi sanitare s-au constituit părţi vătămate, se mai arată în rechizitoriu. Pentru recuperarea prejudiciului de 102 milioane de lei, procurorii au dispus menţinerea sechestrului pe mai multe terenuri ale Hexi Pharma: teren intravilan în Bucureşti, de 2.060 de metri pătraţi, în valoare orientativă de 1.636.880 euro; teren intravilan de 2.633 de metri pătraţi situat în comuna Mogoşoaia, în valoare de 49.500 de euro; construcţie de 1.520 de metri pătraţi în Mogoşoaia, având valoarea de impunere de 693.256 lei; teren intravilan arabil, de 11.383 de metri pătraţi în Mogoşoaia, în valoare 11.968 de euro.
Se încarcă comentariile...
