AP scrie despre oamenii bogaţi şi puternici din România care pot beneficia de legislaţia cu privire la corupţie

Criza politică din România se adânceşte din cauza unui decret al Guvernului de care ar putea beneficia oameni bogaţi şi puternici condamnaţi pentru corupţie, scrie Alison Mutler de la The Associated Press, care precizează că unii dintre ei sunt politicieni, alţii oameni de afaceri, iar alţii sunt din lumea sportului.

Şeful partidului

Liviu Dragnea, în vârstă de 54 de ani, este liderul Partidului Social Democrat (PSD), pe care-l controlează cu o mână de fier şi care a obţinut cu uşurinţă victoria în alegerile parlamentare din decembrie.

Potrivit unor critici, ordonanţa i-a fost ”dedicată” lui Dragnea care, din punct de vedere legal, nu poate să fie premier, aşa cum vor susţinătorii formaţiunii. El nu poate să fie premier din cauza unei condamnări cu suspendare la doi ani de închisoare, în aprilie, pentru fraudarea votului în referendumul privind destituirea fostului preşedinte Traian Băsscu, invalidat din cauza neatingerii pragului privind prezenţa la urne.

Dragnea spune că legea care-l împiedică să deţină funcţia este nedreaptă. Săptămâna aceasta a avut loc un termen în procesul în care este judecat pentru un presupus abuz în serviciu pe când era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în perioada 2006-2012. Procesul a fost amânat. Dragnea respinge acuzaţiile.

Fostul premier

Victor Ponta a fost premierul României din 2012 şi până în noiembrie 2015, dar şi preşedintele PSD.

Guvernul său s-a prăbuşit în urma unor proteste de stradă, în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi. Protestatarii au acuzat corupţia şi reglementări slabe în domeniul securităţii.

Ponta este judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu activitatea pe care a desfăşurat-o ca avocat din 2007 şi până în 2008. El este acuzat că a încasat bani pentru activităţi pe care nu le-a desfăşurat.

Ponta este vizat de asemenea în alt caz, în care este suspectat că a abuzat de autoritatea sa de preşedinte al PSD pentru a convinge un om de afaceri să cheltuiască 220.000 de euro (230.000 de dolari) cu o vizită a fostului premier britanic Tony Blair. Fostul lider laburist nu este anchetat.

Ponta respinge acuzaţiile în ambele cazuri.

Fosta consilieră a preşedintelui Băsescu

Elena Udrea este probabil cea mai puternică politiciană din ultimul deceniu, în pofida faptului că nu a reuşit să obţină un mandat în alegerile parlamentare din decembrie.

Ea a fost o consilieră apropiată a lui Traian Băsescu, preşedintele Româneiei în perioada 2004-2014. Procurorii au inculpat-o pe Udrea, în 2015, pentru luare de mită şi spălare de bani.

Ei o suspectează că a primit 3,8 milioane de dolari, în 2012, de la un om de afaceri din sectorul energetic, pentru a-i permite să controleze un furnizor de energie electrică. Ea este suspectată, de asemenea, că a făcut declaraţii false, trafic de influenţă şi de abuz de putere.

Ea respinge acuzaţiile şi spune că procesul este motivat politic din cauza relaţiei strânse cu Băsescu.

Adrian Severin

Adrian Severin, un fost membru al Parlamentului European (PE) a fost condamnat a trei ani şi trei luni de închisoare într-un caz de luare şi dare de mită, în februarie 2016.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat pe fostul ministru de Externe pentru că a acceptat bani de la jurnalişti britanici care s-au dat drept lobbyişti, în 2010-2011, în schimbul promisiunii de a amenda legislaţie europeană.

Potrivit Procuraturii Naţionale Anticorupţie (DNA), Severin a fost de acord să primească o diurnă pentru fiecare zi de muncă şi le-a trimis o factură în valoare de 12.000 de euro (13.200 de dolari). Partidul Socialiştilor Europeni (PES) l-a suspendat pe Severn în 2011. El a demisionat din Parlamentul în 2014.

Alţi doi europarlamentari au căzut în aceeaşi capcană. Severin spune că pedeapsa este profund nedreaptă.

Ministrul colecţionar de artă

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este judecat pentru luare de mită.

Potrivit procuraturii, Vâlcov, un avid colecţionar de artă, a strâns o mulţime de picturi valoroase dintr-o avere câştigată ilicit. Între lucrări cu care a încercat să ascundă originea banilor se află tablouri semnate de Pablo Picasso şi Andy Warhol.

El a fost acuzat că a luat mită în valoare de două milioane de euro (2,1 milioane de dolari) pe când era primarul Slatinei, un orăşel din sudul ţării, în schimbul atribuirii unor contracte unor oameni de afaceri locali. De asemenea, el a ascuns în seiful unui prieten un Renoir, trei kilograme de aur şi teancuri de bani în valoare de 410.000 dolari.

Mogulul de presă

Dan Voiculescu, fostul patron al televiziunilor Antena, ispăşeşte o pedeapsă la zece ani de închisoare pentru spălare de bani, în 2014, când fiicele sale au preluat televiziunile.

Tribunalul a dispus confiscarea studiourilor de televiziune în vederea acoperirii pagubelor. Postul Antena 3, larg urmărit, îi susţine, în general, pe social-democraţi. Există discuţii contradictorii cu privire la faptul dacă Voiculescu poate să beneficieze de proiectul de lege al Guvernului cu privire la graţiere trimis în Parlament. El a respins acuzaţiile.

Şefi de cluburi de fotbal

Cristian Borcea, fostul acţionar la FC Dinamo, ispăşeşte o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Managerul general al FC Steaua Mihai Stoica a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, iar foştii impresari de fotbal Ioan Becali şi fratele său Victor Becali ispăşesc pedepse cu închisoarea în acelaşi caz.

Ei au fost implicaţi cu toţii în transferuri de jucători către cluburi străine în schimbul unor sume mari de bani, din care doar o fracţiune a ajuns la cluburi româneşti. Cea mai mare parte a banilor a ajuns în companii offshore, antrenând evaziunea fiscală.