Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” cere procurorilor CSM să dea aviz negativ Giorgianei Hosu, propusă pentru şefia DIICOT

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Mediafax Foto / Alexandru Hojda
FOTO Mediafax Foto / Alexandru Hojda

Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie”, condusă de procurorul Bogdan Pîrlog şi procurorul Sorin Lia, face un apel public către Secţia pentru procurori a CSM să avizeze negativ propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DIICOT, procuroarea Giorgiana Hosu.

Cei doi magistraţi se opun numirii Giorgianei Hosu la şefia DIICOT pentru că nu ar avea ”calităţile necesare pentru a ocupa o astfel de funcţie”, ar fi gestionat ”defectuos” dosarele Caracal şi 10 August şi nu ar fi luat măsuri pentru ca rechizitoriul din dosarul Caracal, care abundă în detalii terifiante, să nu ajungă public, în presă. Cei doi magistraţi cer astfel Secţiei pentru procurori a CSM să nu avizeze pozitiv numirea acesteia.

Comunicatul integral al Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie”

”Asociaţia „INIŢIATIVA PENTRU JUSTIŢIE” (AIJ), asociaţie profesională a procurorilor, solicită secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ca, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în considerarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţie, să emită un aviz negativ în ceea ce priveşte propunerea ministrului Justiţiei de numire a doamnei procuror HOSU ELENA GIORGIANA funcţia de procuror-şef al DIICOT, pentru următoarele motive:

Pentru garantarea independenţei justiţiei nu este suficient ca procurorii care candidează pentru funcţiile de conducere de rang înalt să fie evaluaţi de către secţia pentru procurori din cadrul CSM doar prin prisma proiectului de management şi a prestaţiei la interviuri, ci este necesar să fie avute în vedere şi elementele de viaţă profesională sau privată care nu recomandă candidaţii sau care creează vulnerabilităţi evidente pentru Ministerul Public.

În ceea ce o priveşte pe doamna procuror Hosu Elena Giorgiana, atragem atenţia că, atât în perioada în care a fost adjunctul procurorului-şef al DIICOT Felix Bănilă, cât şi după demisia acestuia, când a asigurat conducerea direcţiei, a dovedit că nu are calităţile necesare pentru a ocupa o astfel de funcţie.

Doamna Hosu Elena Giorgiana, procuror-şef adjunct al DIICOT, a fost procuror de caz în dosarul „Caracal”, al cărui mod defectuos de gestionare a condus la demisia procurorului-şef DIICOT, cerută de însuşi Preşedintele României.

Doamna Hosu Elena Giorgiana este procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea, la 1 iulie 2019, a acestui dosar, instrumentat iniţial de Secţia Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracţiuni contra ordinii constituţionale, nu s‑ a explicat în ce ar consta infracţiunile care atrag competenţa direcţiei şi nu s‑ a comunicat că s-ar fi avansat cu cercetările în vreuna din cauzele reunite. Singurele lucruri care se cunosc despre evoluţia dosarului sunt că procurorul militar care s-a sesizat din oficiu şi a efectuat iniţial acte de urmărire penală a fost citat ca martor – act contrar Codului de procedură penală – şi că audierea urma să se facă de către un poliţist care, potrivit legii, ar putea efectua numai acte de urmărire penală cu privire la care a fost delegat expres de procurorul DIICOT. Situaţia (atipică) a fost semnalată printr-o scrisoare deschisă semnată de procurorul militar, care a atras atenţia că prin acest act ilegal se tinde spre anularea urmăririi penale. DIICOT nu a mai revenit cu citarea sa şi nu a dat vreun comunicat cu privire la incident.

Dosarul „10 August” are în prezent număr de 2019, ceea ce sugerează că s-a procedat la o disjungere, posibil tocmai faţă de faptele care au atras, în mod artificial, competenţa facultativă a DIICOT.

Lipsa oricăror comunicări publice cu privire la evoluţia dosarului „10 August”, dosar cu implicaţii politice, care se referă la un eveniment relevant în istoria recentă a României şi interesează în mod direct un număr foarte mare de persoane fizice şi instituţii ale statului (aspecte care îl plasează în aceeaşi categorie cu dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor şi îl expune la riscul de a avea aceaşi soartă) contrastează cu abundenţa de comunicări referitoare la dosarul „Caracal” şi este imputabilă doamnei Hosu Elena Giorgiana, în calitatea sa de conducător al DIICOT.

Atragem atenţia că atât dosarul „Caracal”, cât şi dosarul „10 August” sunt dosare complexe, care presupun administrarea unui probatoriu amplu, că în cauzele DIICOT urmărirea penală se face, ca regulă, în mod direct de către procurori, că asigurarea conducerii DIICOT presupune un volum mare de activităţi specifice, astfel încât la art. 16 din OUG 68/2016 nici nu a fost prevăzută varianta întocmirii rechizitoriului de către procurorul-şef al DIICOT ori de către adjuncţii acestuia. Totuşi, procurorul şef-adjunct al DIICOT Hosu Elena Giorgiana a fost procuror de caz în aceste două dosare – inclusiv în perioada în care, urmare a demisiei procurorului-şef, a existat un deficit de personal la conducerea direcţiei, iar domnia sa a trebuit să asigure conducerea direcţiei – deşi aceste dosare nu se înscriau în linia cauzelor soluţionate în cariera sa. Explicaţiile posibile sunt două: fie aceasta a efectuat într-adevăr acte de urmărire penală cu o pondere semnificativă, cu afectarea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, fie figurează formal, de dragul „gloriei” sau din alte motive, ca procuror de caz, alături de alţi procurori, care au efectuat, împreună cu poliţiştii delegaţi, majoritatea covârşitoare a actelor (caz tipic de impostură profesională). Niciuna dintre variante nu o recomandă pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Recent a apărut în media rechizitoriul emis de DIICOT în cazul „Caracal”, sub forma unui .PDF, cu litere foarte precis conturate, cu logo-ul DIICOT prezent în fundal, pe fiecare pagină, fără semnături, fără ştampile, fără pasaje cu date personale acoperite, fără vreo rezoluţie sau altceva scris de mână şi fără urme vizibile de intervenţie cu vreun program de editare foto, în schimb cu un link activ la adresa de e-mail a DIICOT. Aspectul documentului, de fişier creat prin convertirea unui fişier de text editabil, iar nu prin scanare şi editare foto, conduce la suspiciunea că acesta ar proveni dintr-un calculator al DIICOT. În condiţiile în care dosarul se află în faza de cameră preliminară, nepublică, rechizitoriul nu ar fi trebuit să ajungă public. Ţinând cont de detaliile conţinute, anumite pasaje ale rechizitoriului trebuie considerate ca nefiind destinate publicităţii indiferent de faza procesuală, şi chiar şi după finalizarea procesului penal, pentru că afectează memoria victimelor.

Doamna procuror-şef adjunct Hosu Elena Giorgiana, în calitate de conducător al DIICOT, este prima persoană responsabilă de luarea măsurilor necesare pentru prevenirea unor astfel de incidente, este prima persoană care ar fi trebuit să întocmească un act de sesizare cu privire la o posibilă infracţiune de serviciu (omisiunea sesizării fiind de asemenea infracţiune) şi este prima persoană care ar fi trebuit să prezinte public regretele sale familiilor victimelor pentru expunerea la suferinţe morale nenecesare prin apariţia în presă a rechizitoriului.

În final, semnalăm vulnerabilitatea deosebită pe care o prezintă o eventuală numire a doamnei procuror Hosu Elena Giorgiana în fruntea DIICOT în condiţiile în care soţul acesteia, poliţist, este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta (dosarul 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul Bucureşti chiar în ziua anunţării de către ministrul Justiţiei a propunerii sale). Cu privire la acest aspect, arătăm că respectarea prezumţiei de nevinovăţie nu înseamnă luarea unei decizii în mod imprudent.

Avem în vedere şi faptul că secţia pentru procurori a CSM a hotărât recent că doamna Hosu Elena Giorgiana nu este potrivită pentru a-i mai fi prelungită pentru 2 luni delegarea în funcţia de procuror-şef al DIICOT. În acest context, acordarea unui aviz pozitiv pentru un mandat de 3 ani în această funcţie ar fi o dovadă de inconsecvenţă nepotrivită din partea secţiei.

Faţă de cele expuse mai sus, vă adresăm solicitarea de a aviza negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire a doamnei HOSU ELENA Giorgiana în funcţia de procuror-şef al DIICOT, făcând astfel dovada capacităţii de asumare a unui „rol central” în cadrul procedurilor de numire în marile funcţii din Ministerul Public, aşa cum recomandă organismele internaţionale, în special Comisia Europeană, GRECO şi Comisia de la Veneţia.”

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite