Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Asociaţiile magistraţilor cer reforme rapide în Justiţie, în urma concluziilor Avocatului general CJUE în faţa Curţii de la Luxemburg

2
24 Sep 2020 10:46:04
Autor: Ionuţ Mureşan
Imagine: News.ro
Imagine: News.ro

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, după ce Avocatul general al CJUE a arătat că înfiinţarea SIIJ şi modificarea Legilor Justiţiei contravin normelor europene.

„Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi, considerate şi de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiţiei derulat în ultimii ani", arată cele două asociaţii.
 
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie arată, într-un comunicat de presă, că au luat act de concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate miercuri, la Luxembourg, în primul set de şase cereri de decizie preliminară vizând, în esenţă, statul de drept în România.
 
Conform sursei citate, Avocatul general CJUE a confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociaţii profesionale ale magistraţilor, care au militat cu determinare pentru independenţa justiţiei în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare şi verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanţă şi pentru Curtea Constituţională a României.
 
„Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi, considerate şi de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiţiei derulat în ultimii ani. Prin urmare, subscrisele asociaţii profesionale reiterează (aşa cum au solicitat aproape lunar în ultimul an) că este esenţială promovarea şi adoptarea urgentă a unor proiecte legislative vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerinţele dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţele majorităţii covârşitoare a magistraţilor români", scrie în comunicat.
 

Lista cu 10 solicităţi a asociaţiilor magistraţilor

Asociaţiile solicită:
 
  1. Desfiinţarea imediată şi necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori.
  2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
  4. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
  5. Renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
  6. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
  7. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile;
  8. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
  9. Abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);
  10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
 
Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Michal Bobek, consideră că normele naţionale privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt contrare dreptului Uniunii.
 

Concluziile Avocatului general al CJUE în faţa Curţii

Avocatul general Bobek propune Curţii să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale.
 
Avocatul general arată că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie trebuie să corespundă unei justificări deosebit de importante, transparente şi reale. Odată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea şi funcţionarea unei asemenea secţii să se conformeze unor garanţii de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătoreşti.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Mihai
24.09.2020, 11:40:11

A tebuit sa ne spuna direcrect ca la regile sint proaste! Noapte buna Ciolacu!

Gyuse Bogdan
24.09.2020, 13:45:44

Sigur ca da! Desecretizarea dosarelor magistratilor ce sunt colaboratori ai SRI. Legea raspunderii magistratilor, indiscutabil o necesitate imperativa. Raspunderea penala fata de incalcarile, adaugarile la lege, coruperea legii ce catre magistrati, Obligarea magistratilor la plata daunelor catre victimele produse de acestia. Pentru fiecare sanctiune primita de la CEDO magistratii sa primeasca un spor de pedeapsa de 8 ani puscarie, plus anularea tuturor beneficiilor materiale rezultate in urma exercitarii profesiei de magistrat. Cursuri de 4 ani la INM plus 5 ani practica. Toti magistratii de au dosare la SIIJ sa raspunda penal. Promovarea magistratilor pe baza experientei profesionale, vechime, si in urma unui audit asupra dosarelor solutionate. Impunerea obligatiei de abtinere a magistratilor cu privire la cauzele aflate in lucru, in caz contrar puscarie intre 1 si 5 ani plus anularea tuturor beneficiilor rezultate in urma activitatii. Si asta se va face, cu privire la namolul din justitia marxist-progresista!

-8 (8 voturi)
Modifică Setările