Cum la fel o ingerinţă este şi faptul că Budapesta s-a implicat direct în coordonarea acţiunii celor trei organizaţii extremiste maghiare care au semnat la 8 ianuarie declaraţia comună privind autonomia teritorială. Deşi este de lăudat reacţia Ministerului român al Afacerilor Externe, este totuşi inexplicabil că ministerul condus de Teodor Meleşcanu a trecut sub tăcere implicarea împuternicitului special pentru autonomie al guvernului ungar, Szili Katalin, în proiectul autonomist asumat in corpore la Cluj-Napoca.

Revenind la halucinanta reacţie a Ungariei, trebuie spus că relaţia guvernului român cu cetăţenii şi declaraţiile oficialilor români despre problemele lor este o problemă internă a României.

Premierul Mihai Tudose a făcut declaraţii pe măsura pretenţiilor de autonomie ale partidelor politice maghiare din România, afirmând în cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, în stilul său caracteristic de mucalit, că „cele trei mari partide... mari cu ghilimele... haideţi dom'le că sunt acolo pe la ei prin curte!... nu trebuie ignorate, dar atâta timp cât vorbiţi cu mine ca prim ministru voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag. Deci... nu poate fi vorba! Atâta timp cât cântă ei din curte, zic iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac! Dar dacă sar gardul unor prevederi legale... avem nişte legi care trebuie aplicate!”. Este drept că limbajul de băşcălie nu are ce căuta la nivelul unui prim-ministru, dar nici nu trebuie exagerată interpretarea lui.

Premierul României s-a referit la iniţiativa parlamentarului UDMR, Kulcsar Terza Jozsef, de a arbora drapelul Ungariei în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, în data de 15 noiembrie 2017, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la amplasarea steagului ungar după ocuparea Ardealului de Nord de Ungaria în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940.

Declaraţia premierului a fost decupată pentru manipularea opiniei publice internaţionale, scop pentru care s-au mobilizat foarte rapid nu doar liderii politici ai maghiarilor din România, ci mai ales guvernul de la Budapesta.

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul României al Budapesta, Marius Lazurca, pentru a protesta faţă de declaraţia premierului Tudose. Ambasadorul român a încercat să îi explice nuanţele de limbă, însă ministrul maghiar nu aţinut cont de ele şi a transmis că aşteaptă explicaţii şi scuze de la guvernul României.

Guvernul de la Budapesta exploatează la maxim exprimarea nepotrivită a lui Mihai Tudose pentru a afecta imaginea României pe plan internaţional şi pentru a-i prezenta pe ungurii din România ca victime ale naţionalismului românesc.

Ministrul de Externe al Ungariei a afirmat într-o conferinţă de presă că declaraţia premierului român în legătură cu autonomia maghiarilor (Mihai Tudose román miniszterelnök magyar autonómiatörekvésekkel kapcsolatos nyilatkozatát) este inacceptabilă în raport cu valorile europene şi ale secolului XXI. Practic, ministrul de Externe maghiar intervine în problemele interne ale României, pentru că revendicările maghiarilor din România pentru autonomie teritorială sunt o problemă internă a României. Declaraţia ministrului maghiar este dovada evidentă că Ungaria intervine în problemele interne ale României şi că guvernul Ungariei este regizorul din spatele acţiunilor partidelor ungureşti din România.

Péter Szijjártó uită să spună că declaraţia premierului român a fost făcută tocmai în contextul publicării zilele trecute a unei rezoluţii radicale a partidelor maghiare pentru autonomie teritorială, administrativă şi culturală pentru toţi maghiarii din România. Desigur că a uitat să spună că guvernul de la Budapesta a negociat cu fiecare partid maghiar din România pentru a se împăca şi a-şi armoniza poziţiile şi a urma o strategie comună. Ca de obicei hoţul strigă: Prindeţi hoţul!

Ungaria este mai preocupată de autonomia maghiarilor din România decât de problemele reale economice ale acestora. În loc să promoveze investiţii în secuime, cum ar fi fost normal dacă cu adevărat îl interesează soarta ungurilor din România, guvernul de la Budapesta are propria agendă pentru a provoca şi destabiliza situaţia internă din România cu problema falsă a autonomiei. Rezoluţia din 8 ianuarie despre autonomie a fost realizată sub coordonarea unui reprezentant al guvernului de la Budapesta. În acea rezoluţie nu este absolut nimic despre vreun proiect economic, de parcă autonomia ar rezolva automat problemele cotidiene, în primul rând economice, ale comunităţii maghiare.

Ministrul maghiar de Externe a subliniat că guvernul de la Budapesta a dorit întotdeauna, în interesul comunităţii maghiare din România, să construiască relaţiile bilaterale pe baza respectului reciproc, care,în ceea ce priveşte actualul guvern românesc, a fost a fost mai mult sau mai puţin. El solicită guvernului României şi premierului să clarifice cât mai repede această situaţie controversată. Obiectivul Ungariei în continuare este ca, în interesul comunităţii naţionale maghiare din România, să aibă cu România relaţii calme şi pe baza respectului reciproc. Aşteaptă de la guvernul şi premierul României să rezolve această situaţie ca pe o chestiune de urgenţă.

Declaraţia premierului român a fost interpretată, exagerat evident,ca o ameninţare la adresa tuturor ungurilor din România: „A ameninţa fizic, a ameninţa cu execuţia pe celălalt, pe alţii, în special o întreagă comunitate şi reprezentanţii săi este total inacceptabil” (Fizikailag megfenyegetni, kivégzéssel megfenyegetni mást, másokat, pláne egy egész közösséget és annak képviselőit, teljes mértékben elfogadhatatlan.).

În dialogul cu jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă, a afirmat că „aceasta nu este o chestiune de literatură sau de gramatică, ci una de siguranţă fundamentală, pentru ca o comunitate naţională să poată să se simtă în siguranţă ea însăşi pe teritoriul unei ţări, nu ajută dacă premierul ţării o ameninţă cu spânzurătoarea” (ez azonban nem irodalmi vagy nyelvtani, hanem alapvető biztonsági kérdés, hiszen abban, hogy egy nemzeti közösség biztonságban érezhesse magát egy ország területén, nem segít az, ha az ország miniszterelnöke lógással fenyeget). Exagerarea ministrului maghiar este grosolană, pentru că în orice cheie ar fi citită declaraţia lui Tudose, nu se poate nicidecum interpreta ca o ameninţare la adresa întregii comunităţi maghiare din România.

La întrebarea unui ziarist despre eventualele consecinţe economice dacă premierul român nu îşi va cere scuze, ministrul maghiar a răspuns că aşteaptă punctul de vedere al conducerii politicii româneşti, subliniind că „în continuare se va consulta cu conducerea UDMR în acest caz” (folyamatosan konzultál a Romániai Magyar Demokrata Szövetség vezetőivel az ügyben). Practic, ministrul Ungariei a confirmat că partidele ungureşti din România sunt coordonate de către guvernul de la Budapesta. Nu este aceasta o interferenţă în problemele interne ale României?

Ministrul de Externe maghiar denaturează intenţionat declaraţiile premierului român şi realităţile politice dintre cele două ţări, în condiţiile în care acelaşi guvern de la Budapesta a intervenit în politica internă a României prin coordonarea adoptării rezoluţiei din 8 ianuarie 2018 de către partidele maghiare din România.