Avioanele ruseşti şi păsările de la o groapă de gunoi, duşmanii piloţilor canadieni detaşaţi în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
CF-188 Hornet aterizâmd la Baza Kogălniceanu FOTO: RCAF/MS Steeve Picard
CF-188 Hornet aterizâmd la Baza Kogălniceanu FOTO: RCAF/MS Steeve Picard

Pentru mai multe luni, piloţii canadieni de CF-18 Hornet au fost la Baza Mihail Kogălniceanu şi au interceptat avioanele ruseşti deasupra Mării Negre, dar au avut probleme şi cu păsările de la o groapă de gunoi aflată la distanţă relativ mică de aeroport.

Un detaşament format din şase avioane de luptă multirol CF-18 Hornet şi aproximativ 135 de militari ai Forţelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) şi-a terminat misiunea în România în vederea efectuării serviciului de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing - eAP) sub comanda NATO la Marea Neagră, alături de aeronave F-16 Fighting Falcon şi militari ai Forţelor Aeriene Române. 

Şeful detaşamentului canadian, locotenent colonelul David McLeod, a explicat pentru Skies Magazine provocările misiunii la Marea Neagră progrmate în timpul pandemiei cu noul coronavirus.

Piloţii canadieni şi-au început misiunile în luna septembrie a anului trecut şi încă de la început acestea au avut loc în ritm alert. Asta pentru că în sudul Rusiei, inclusiv în Crimeea, Moscova a organizat exerciţiul militar Kavkaz 2020, la care au participat trupe ruseşti, dar şi din ţări partenere ale Moscovei.

Pe acest fond, în ziua de 23 septembrie, două aeronave canadiene CF-18 au interceptat un avion Suhoi Su-27 Flanker deasupra Mării Negre care s-a apropiat nepermis de mult de spaţiul aerian al României şi implicit al NATO.

„Misiunea a mers foarte bine, iar piloţii şi-au făcut datoria într-un mod foarte profesionist, fără incidente”, a declarat locotenent colonelul David McLeod.

Începând cu luna noiembrie, ritmul operaţional a scăzut simţitor din cauza vremii nefavorabile şi înrăutăţirii situaţiei pandemice în regiune. „A fost destul de linişte”, a povestit McLeod.

„Am efectuat propriile zboruri de antrenament şi unele zboruri de antrenament cu Forţele Aeriene Române”, a adăugat ofiţerul canadian.

Cu ochii pe păsări 

Pe lângă vremea nefavorabilă, McLeod a mai povestit că programul de decolări al piloţilor canadieni a fost serios perturbat şi de prezenţa unui număr mare de păsări în regiunea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, acestea adunându-se la o groapă de gunoi aflată la distanţă relativ mică de aeroport. „În glumă, ziceam că parcă eram în celebrul film de Hitchcock, atât de multe păsări erau pe pistă”, a mai spus ofiţerul canadian, referindu-se la filmul „Păsările”.

Mai multe cazuri de COVID-19 în Bază

Pe lângă vremea nefavorabilă, care a redus semnificativ numărul de zboruri al detaşamentului canadian, un alt factor care a afectat activitatea aviatorilor canadieni a fost pandemia de coronavirus. Niciun membru al detaşamentului nu a fost testat pozitiv, însă, au fost confirmate cazuri de infectare în rândul personalului aliat şi al angajaţilor civili care operează cafeneaua, sala de sport şi alte servicii de asistenţă din cadrul bazei.

Totuşi, avioanele canadiene au reuşit să efectueze o serie de zboruri de antrenament alături de aparate F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene ale României, inclusiv exerciţii de zbor în formaţii de câte patru avioane.

Pe data de 1 ianuarie, la câteva ore după ultimul zbor, canadienii au început procedurile de revenire la baza lor din Bagotville, Canada.

Unele echipamente vor rămâne în containere la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru următorul detaşament, programat să sosească în toamna anului 2021.

„Până la jumătatea lunii ianuarie, toate avioanele vor fi acasă. Şi până la sfârşitul lunii ianuarie, toţi oamenii noştri şi cea mai mare parte a echipamentului ar trebui să fie, de asemenea, acasă”, a explicat McLeod.

Aceasta a fost cea de-a patra rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forţelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018 şi 2019. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014. Misiunile eAP fac parte din măsurile de asigurare ale NATO, introduse în 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia.

Au luptat în două războaie şi împotriva Statului Islamic

Avioanele CF-18 Hornet sunt varianta canadiană a aeronavelor americane McDonnell Douglas F/A-18 Hornet. Piloţii canadieni au participat cu aceste aeronave la războaiele din Irak şi Kosovo şi au efectuat atacuri împotriva Statului Islamic. CF-18 Hornet, care are un preţ unitar de aproape 120 de milioane de dolari, atinge o viteză maximă de aproape două ori mai mare decât cea a sunetului.

Aeronava poate fi dotată cu rachete aer-aer AIM-9 Sidewinder, AIM-120 AMRAAM sau AIM-7 Sparrow, dar pentru unele misiuni poate utiliza rachete aer-sol AGM-65 Maverick, CRV7, AGM-88. În fine, CF-18 Hornet mai este dotat şi cu un tun de 20 de milimetri M61A1 Vulcan internal Gatling cu 578 de lovituri.

120 de milioane de dolari costă un singur aparat de luptă CF-18 Hornet.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite