Care sunt hibele deciziei Curţii de Apel Alba Iulia privind desfiinţarea unei condamnări pentru abuz în serviciu. DNA o va ataca cu contestaţie în anulare

Mai mulţi specialişti în Drept au analizat pentru „Adevărul” sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia care a anulat pedeapsa pentru abuz în serviciu în cazul fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara Daniel Dan. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că procurorii anticorupţie vor ataca această decizie definitivă printr-o cale extraordnară de atac, contestaţia în anulare.

O sentinţă pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, într-un proces de abuz în serviciu judecat definitiv, a amplificat scandalul legat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 13/2017 de modificare a Codurilor penale, care dezincrimina parţial infracţiunea de abuz în serviciu.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat joi, că decizia Curţii de Apel Alba-Iulia privind anularea unei pedepse pentru abuz în serviciu este una izolată în astfel de dosare.

Kovesi a spus că abuzul în serviciu nu a fost dezincriminat prin decizia din 2016 a Curţii Constituţionale, precizând că dacă vor mai fi decizii similare cele de la Alba-Iulia, va fi sesizat procurorul general, pentru formularea unui recurs în interesul legii.

„Scrie «respinge excepţia de neconstituţionalitate»”

„Sunt peste 70 de persoane condamnate pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Deci, acestă infracţiune nu a fost dezincriminată, Curtea Constituţională nu a dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu. Vă rog să va uitaţi la punctul 2 al deciziei, în care scrie «respinge excepţia de neconstituţionalitate pentru infracţiunea prevăzută de articolul 13 indice 2 din Legea 78», care este infractiunea de abuz în serviciu dată în competenţa DNA. Deci, nu avem de-a face cu o dezincriminare, este o soluţie izolată, noi o să o atacăm cu contestaţie în anulare”, a explicat Kovesi.

„Practica judiciară după decizia Curţii Constituţionale din 2016 a fost constantă. Dacă am avut o încălcare a legii prevăzută de legislaţia primară, persoanele respective au fost condamnate”, a mai spus şefa DNA.

De unde a început totul

Curtea de Apel Alba Iulia a emis pe 9 februarie 2017 prima decizie în care constată dezincriminarea unor prevederi ale infracţiunii de abuz în serviciu şi a stabilit încetarea executării pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare dată, pe 5 aprilie 2016,  în cazul fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara Daniel Dan, acuzat că ar fi intervenit într-un concurs organizat la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Sentinţa definitivă a fost dată într-un dosar care avea ca obiect „contestaţia la executare”, nu era vorba de o cale de atac extraordinară împotriva sentinţei.

Ce spunea Curte Contituţională

Curtea Constituţională a decis, pe 15 iunie 2016, că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”.

Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Care ar fi hibele deciziei

Mai mulţi specialişti în drept au explicat pentru Adevărul, care sunt controversele cu privire la sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia: s-ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat, s-a invocat ca temei al dezincriminării, decizia nr.405/2016 a Curţii Constituţionale, deşi prin această decizie nu s-a adus nici un fel de dezincriminare a infracţiunii de abuz în serviciu, judecătorul a făcut analiza elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, deşi aceasta excede procesului de „contestaţie la executare”, magistrate de la Curtea de Apel Alba Iulia s-a raportat la art. 4 si 6 Cod penal unde trebuie sa fi intervenit o lege de dezincriminare, deoarece deciziile Curţii Constituţionale de declarare a unei norme neconstituţionale trebuie să intervină în cursul procesului, aşa încât,  nu se pot invoca prin contestaţia la executare.

Motivul 1: CCR nu a dezincriminat abuzul

Specialişti în Drept au explicat pentru „Adevărul” că  prin faptul că a fost pronunţată decizia nr.405/2016 a Curţii Constituţionale, nu s-a adus nici un fel de dezincriminare sau schimbare a conţinutului normei de incriminare care a dus la condamnarea inculpatului.

„Decizia nr.405/2016 a Curţii Constituţionale  nu a dus la modificare legislativă si nici nu ar fi putut deoarece Curtea Constituţională nu este for legislativ, aşa cum au explicat şi public judecătorii Curţii Constituţionale,  aşa încât,  încetarea executării pedepsei dispusă de Curtea de Apel Alba Iulia, pe motiv că decizia instanţei de contencios constituţional a dezincriminat fapta condamnatului  este greşită, pentru că, o  decizie interpretativă nu poate echivala cu o lege de dezincriminare”, a delarat un expert în drept constituţional pentru „Adevărul”.

Un fost judecător al Curţii Constituţionale, care a votat anul trecut decizia privind înţelesul ce trebuie dat  sintagmei „prin încălcare legii” din definiţia abuzului în serviciu,  a explicat săptămâna aceasta pentru „România liberă” ce face CCR. „Noi nu am abrogat o faptă penală, noi am interpretat. CCR nu abrogă legi penale, ci interpretează legile. Cine spune că,  dacă nu s-a dat o ordonanţă de urgenţă în 45 de zile de la decizia CCR, e vinovata de abrogarea legii respective, fie manipulează, fie e prostie. Imediat după intrarea în vigoare a unei decizii CCR, atât instanţele, cât şi parchetele le aplică potrivit interpretării CCR”.

Motivul 2: Daniel Dan ar fi încălcat şi legislaţia primară

În esenţă, Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că Daniel Dan a fost condamnat doar pentru încălcarea unui HG, care e o normă inferioară legii, deci conform deciziei CCR, nu este faptă penală.

„Deşi atât actul de sesizare al instanţei  cât şi hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus şi apoi menţinut soluţia de condamnare a lui Daniel Dan sunt anterioare publicării deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale, acestea au analizat conduita acestuia prin raportare atât la norme din legislaţia primară cât şi la norme date în aplicarea şi interpretarea legislaţiei primare”, au explicat specialişti în drept penal, care au analizat sentinţele de condamnare,  pentru „Adevărul”.

În esenţă, spun aceştia, Daniel Dan ar fi primit o pedeapsă definitivă pentru încălcarea unor texte legale care aparţin legislaţiei primare si anume dispoziţiile Legii nr. 188/1999, respectiv Statutul funcţionarilor publici, cu modificările ulterioare în a cărui aplicare a fost dată Hotărârea de Guvern 611/2008 la care s-a referit acesta în concluziile sale.

„Practic pe calea contestaţiei la executare, Curtea de Apel Alba Iulia  a reevaluat materialul probator, deoarece a analizat ce tip de normă este încălcată, ceea ce este inadmisibil, deoarece această analiză nu este posibilă pe această cale”, au explicat specialiştii în drept penal.

Motivul 3: Cererea era inadmisibilă

În plus, în  cauză nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 595 alin.1 Cod procedură penală, pe care le-a reţinut Curtea de Apel Alba Iulia, cu privire la intervenirea unei legi penale noi întrucât decizia 405/2016 a Curţii Constituţionale are strict un caracter interpretativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 595 Cod procedură penală - în speţă, contestaţia la executare - se raportează la art. 4 si 6 Cod penal unde trebuie sa fi intervenit o LEGE de dezincriminare şi nu o decizie CCR.

Trebuie menţionat că dispoziţiile art. 595 Cod procedură penală - în speţă, contestaţia la executare - se raportează la art. 4 si 6 Cod penal unde trebuie sa fi intervenit o LEGE de dezincriminare şi nu o decizie CCR.

Expert: Era un caz de revizuire

Intervenirea unei decizii CCR după condamnare este caz de revizuire şi nu contetaţie la executare, susţine un specialist în drept.  „Conform art. 453 lit. f Cod procedură penală si, oricum, trebuia ca Daniel Dan sa fi invocat în cursul procesului o excepţie similară, după cum dispune chiar decizia CCR 126/2016 şi modificările ulterioare ale Codului de procedură penală aduse prin OUG 18/2016”, arată specialistul.

Curtea Costituţională a stabilit atunci că „revizuirea” este singurul remediu şi care poate fi folosit numai în dosarele în care a fost ridicată excepţia. Alte remedii, cum ar fi „legea mai favorabilă” etc., sunt folosibile numai după ce legiuitorul a intervenit.

Condamnarea şi contestaţia

Pe 5 aprilie 2016, Daniel Dan a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, fiind dovedit că a trucat concursul. Era, deci, cu două luni înainte ca CCR să decidă noua definiţie a abuzului în serviciu.

În octombrie 2016, Daniel Dan a contestat la Tribunalul Hunedoara executarea pedepsei, pe motiv că el a fost condamnat pentru încălcarea hotărârii de guvern care reglementa organizarea concursurilor, iar CCR a stabilit că există abuz în serviciu doar dacă se încalcă legi sau ordonanţe.
Tribunalul Hunedoara i-a respins contestaţia, pe motiv că atât procurorii, în rechizitoriu, cât şi cele două instanţe care au judecat cauza (Tribunalul Hunedoara şi Curtea de Apel Alba Iulia) au arătat că Daniel Dan a încălcat nu doar prevederi din HG, ci şi acele prevederi din legea privind statutul funcţionarilor publici referitoare la organizarea concursurilor.

Daniel Dan a contestat la Curtea de Apel Alba Iulia această decizie. Iar Curtea de Apel statuat că procurorii, în rechizitoriu, şi judecătorii, în deciziile pe fondul cauzei, au evocat doar vag prevederile încălcate din lege şi au insistat în amănunt pe prevederile încălcate din hotărârea de guvern care detalia legea.

Prin urmare, judecătoarea Anda Santai a zis aşa: Daniel Dan a fost condamnat doar pentru încălcarea unui HG, care e o normă inferioară legii, deci conform deciziei CCR, nu este faptă penală.