Cât de reprezentative sunt cele mai vocale asociaţii de magistraţi. Procurorii recunosc, judecătorii sunt secretoşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Asociaţiile magistraţilor au avut un rol activ în  spaţiul public, în dezbaterile importante pe teme ale Justiţiei
Asociaţiile magistraţilor au avut un rol activ în  spaţiul public, în dezbaterile importante pe teme ale Justiţiei

Extrem de vocale ori de câte ori se discută probleme ale Justiţiţiei, asociaţiile de magistraţi ţin la secret numărul de membri, pentru ca nimeni să nu afle cât sunt de reprezentative sau dimpotrivă.

De-a lungul anilor, asociaţiile magistraţilor au avut un rol activ în  spaţiul public, în dezbaterile importante pe teme ale Justiţiei. Cu toate acestea, nimeni nu ştie câţi dintre cei aproximativ 7.000 de magistraţi din România au aderat la organizaţiile profesionale.

Câţi membri au asociaţiile de magistraţi? Ce reprezentativitate au? Sunt întrebări fără răspuns, în condiţiile în care liderii acestor organizaţii păstrează secretul cu mare sfinţenie.

Doar reprezentantul procurorilor a acceptat să vorbească deschis despre reprezentativitatea în rândul profesiei.

„Suntem în curs de reorganizare, dar pot să vă spun că suntem în jur de 1.400. Probabil, într-un viitor apropiat vom fi mai mulţi, ca să zic aşa «lista e deschis㻓, a afirmat Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România (APR).

Trebuie precizat că numărul total de posturi ocupate de procurori se ridică la circa 3.000. 

„Omerta“ din organizaţiile magistraţilor

În schimb, alţi lideri de asociaţii păstrează „Omerta“. Ionuţ Militaru, co-preşedintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), spune că aceste date nu fac obiectul Legii 544/2001 privind  privind liberul acces la informatiile de interes public. Prin urmare nu poate să ne răspundă.

„Am mai primit solicitări de genul acesta, s-a discutat în cadrul Forumului şi s-a răspuns că asociaţiile nu sunt obligate să comunice în baza Legii 544 aceste informaţii. Membrii sunt obligaţi să treacă în declaraţiile de interese această calitate. Deci, cine doreşte poate să verifice. Dacă toate asociaţiile şi-ar prezenta numărul membrilor, totul ar fi în regulă, dar nu o fac şi atunci nici noi nu putem“, a explicat, pentru „Adevărul“, Ionuţ Militaru.

Şi preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, s-a eschivat să răspundă, invocând necunoaşterea acestor date.
„Din păcate, nu pot să vă răspund. Asociaţia noastră cuprinde mai multe asociaţii locale. Nu am făcut recent o centralizare, era pe listă. Nici cu aproximaţie nu m-aş hazarda să spun“, a spus Dana Gîrbovan.

Preşedinta interimară a Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Adreea Ciucă, afirmă că nu e un secret numărul de membri ai organizaţiei. Dar spune că aşteaptă ca celelalte organizaţii profesionale ale judecătorilor să facă primul pas.

„Nu spuneţi nici câţi membri are FJR, nici câţi are UNJR. De ce ne cereţi nouă? Nu e un secret, nici o chestiune negativă, dar nu înţeleg ce relevanţă intrinsecă are chestiunea aceasta. Adică, nu cred că putem să afirmăm că o asociaţie profesională are un prim cuvânt dacă are numărul cel mai mare de membri. Facem o regulă de trei simplă, dacă unii ar avea mai mulţi şi alţii mai puţini? Aceste informaţii lipsesc în spaţiul public de la toate cele patru asociaţii ale judecătorilor. În măsura în care vor face la fel şi celealte asociaţii, cu certitudine şi noi o vom face“, a precizat Andreea Ciucă.

„Reunesc între câteva zeci şi câteva sute de membri“

Specialiştii estimează că asociaţiile nu reunesc cel mult de 10% din numărul total, acesta fiind şi motivul principal pentru care numărul de membri este şinut la secret.
„Este vorba de reprezentativitate. Magistraţii sunt obligaţi să treacă în declaraţia de interese, printre altele, apartenenţa la organizaţiile profesionale. Dacă cineva ar verifica aceste declaraţii, va constata că în asociaţiile de magistraţi sunt sub 10% din magistraţi. Pentru a nu-şi afecta reprezentativitatea, nu fac public numărul de membri. Nu vor să fie etichetaţi drept ridicol de puţini. Sunt cam 3-4 asociaţii mai importante, care reunesc între câteva zeci şi câteva sute de membri. Se pune problema reprezentativităţii în raport cu marea masă a magistraţilor“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Daniel Fenechiu.

Referitor la motivele pentru care mulţi magistraţi evită să-şi declare apartenenţa la organizaţiile profesionale, acestea ţin, în principal, de poziţionarea asociaţiilor faţă de anumite probleme.

  „Aceste asociaţii au o anume poziţionare care, la un moment dat, poate fi în disonanţă cu elementele care au determinat un magistrat să se înscrie acolo. La AMR, de pildă, preşedinte era, la un moment dat, doamna Costiniu. În momentul în care soţul ei, judecătorul Florin Costiniu, a fost condamnat pentru corupţie, foarte mulţi magistraţi s-au simţit într-o postură delicată. Mai este şi o problemă de comoditate şi de libertate. Dacă te poziţionezi prost într-o anumită problemă, consecinţa va fi că în dosarul tău de cadre sau în evaluarea ta asta să cântărească greu“, a spus Daniel Fenechiu.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai arată că viaţa asociativă are alte conotaţii decât în spaţiul vestic.

„Evident, miza e reprezentativitatea. Este vorba de un mare secret pe care îl au, în general, şi partidele politice, care dau numere mari dar fără detalii. În realitate, numărul lor este greu de estimat. La noi, viaţa asociativă este mai puţin prezentă. A existat şi mai există o repulsie faţă de ideea de asociere după 1990. Există şi o dimensiune mercantilă, s-au urmărit diverse interese, inclusiv politice“, afirmă sociologul.  

Parteneri de dialog social

Specialiştii recunosc însă rolul important jucat de asociaţiile magistraţilor în spaţiul public.

„Într-o societate aşezată şi civilizată, faptul că asociaţiile profesionale cuprind doar 10% din magistraţi nu ar însemna o denegare de reprezentativitate. Înseamnă că cei 10%, tehnic, înţeleg să aibă o activitate civică în interiorul profesiei. Eu mă refer însă la un anumit tip de reprezentativitate pe problemele majore, unde contează părearea fiecărui magistrat. Incontestabil, au făcut şi lucruri bune. Au fost parteneri de dialog social cu ministrul Justiţiei, cu Parlamentul României, au participat la multe discuţii publice pe teme importante, cum ar fi graşierea/amnistia, modificarea Codurilor Penale sau discuţia de astăzi referitoare la politizarea sau nepolitizarea instanţelor. Prezenţa lor în zona publică de dezbatere este foarte bună, atâta vreme cât nu-şi absolutizează misiunea“, a conchis Daniel Fenechiu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite