CCR: Procurorul nu poate renunţa la urmărirea penală dacă se acoperă prejudiciul produs

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei de neconstituţionalitate privind modificarea legii evaziunii fiscale, că procurorul nu poate renunţa la urmărirea penală în cazul în care inculpatul acoperă prejudiciul produs deoarece se încalcă principiul legalităţii incriminării.

CCR a admis, pe 13 martie, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 93 deputaţi USR, PNL şi PMP şi a constatat că dispoziţiile articolul unic din Legea pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale, arată mediafax.ro.

"Referitor la obligaţia procurorului, prevăzută la articolul unic pct.1 din lege, de a dispune renunţarea la urmărire penală, în situaţia în care inculpatul, în cursul urmăririi penale, acoperă integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile şi, de asemenea, la obligaţia instanţei judecătoreşti, prevăzută la art.10 alin.(11) din Legea nr.241/2005, din cuprinsul articolului unic pct.2 din lege, de a dispune pedeapsa amenzii penale în situaţia în care inculpatul plăteşte, în condiţiile prevăzute în ipoteza normei juridice analizate, prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, împreună cu aceleaşi majorări, Curtea reţine că aceste aspecte reprezintă veritabile încălcări ale principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei, prevăzut la art.23 alin.(12) din Constituţie şi, totodată, a standardelor de calitate a legii", potrivit motivării publicate de CCR.

Judecătorii Curţii mai notează că legiuitorul nu a prevăzut şi soluţia care poate fi pronunţată de către instanţă, în situaţia acoperirii de către inculpat a prejudiciului în cursul judecăţii, până la primul termen de judecată.

"Articolul unic pct.1 din lege prevede dispunerea soluţiei de renunţare la urmărirea penală, în ipoteza în care în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile. Însă, conform art.327 lit.b) din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală este o soluţie ce poate fi dispusă doar de procuror – nu şi de instanţa de judecată- prin ordonanţă, motiv pentru care poate fi pronunţată numai până la finalizarea urmăririi penale. Prin urmare, legiuitorul nu a prevăzut şi soluţia care poate fi pronunţată de către instanţă, în situaţia acoperirii de către inculpat a prejudiciului în cursul judecăţii, până la primul termen de judecată", potrivit CCR.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite