Ce se întâmplă în „diaspora” inculpaţilor fugari. În ce stadiu se află procesele de extrădare în care sunt vizate VIP-urile penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Inquam Photos / George Călin
Imagine: Inquam Photos / George Călin

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a comunicat informaţii cu privire la stadiul la zi al proceselor de extrădare în cazurile fugarilor români. Puiu Popoviciu se va judeca în Marea Britanie în data de 15 martie 2021, Alexander Adamescu tergiversează procesul, Dragoş Săvulescu a scăpat de puşcărie în Italia, iar Sebastian Ghiţă se poate întoarce în România numai dacă vrea.

Potrivit lui Cătălin Predoiu, de la ultima informare, sunt în desfăşurare, în diverse stadii, 122 de procese în materia extrădărilor. Dintre acestea, 109 sunt cauze de extrădare activă, adică acele cauze în care România este stat solicitant. 

„În legătură cu câteva cazuri pe care dvs. le-aţi semnalat Ministerului, pot să vă informez că: 

  • În cazul Popoviciu: mandatul European de arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti,instanţa britanică a  dispus predarea la 12 iulie 2019, persoana solicitată  a  formulat apel, apelul a fost declarat admisibil şi urmează să fie judecat la o dată care nu ne-a fost comunicată încă în mod cert. Cu toate acestea,astăzi, 10 noiembrie, avem o informare neoficială – care va fi probabil urmată de una oficială -  că procurorii care reprezintă mandatul European în procedura de extrădare au informat că audierile în apel vor începe pe 15 martie 2012.
  • În ceea ce-l priveşte pe cetăţeanul Alexander Adamescu instanţa britanică a dispus predarea, apel formulat de către persoană respins. Adamescu a solicitat posibilitatea de a formula o întrebare în faţa Curţii Supreme din Marea Britanie şi până la soluţionarea acestei întrebări cu privire la o interpretare juridică nu poate fi predat spre extrădare. Din informaţiile pe care leavem noi acestă procedură urmează să se desfăşoare mai rapid şi şansele ei sunt destul de mici - părerea juriştilor cu care ne-am consultat în Marea Britanie. Deci, e mai degrabăun demers de tergiversare din perspectiva noastră, dar care nu pare să aibăşanse mari.
  • În ceea ce-l priveşte pe Dragoş Săvulescu – mandate de arestare emis de Curtea de  Apel Bucureşti – Curtea de Apel din Napoli a respins executarea mandatuli, a recunoscut sentinţa emisă de instanţa din România, a dispus executarea pedepsei în Italia, dar a dispus şi suspendarea executării pedepsei. Nu îmi ascund dezamăgirea. În general sunt foarte rezervat să comentez dosare şi  soluţii pronunţate în instanţe (…), dar Italia este departe şi mă îndoiesc că o declaraţie de-a  mea ar putea să fie interpretată ca o  presiune asupra deciziei italiene. Suntem extrem de dezamăgiţi de o astfel de dezlegare a cererii de extrădare. 
  • În ceea ce-l priveşte pe Gino Mario Iorgulescu procedura se desfăşoară pe cale directă între instanţa română şi cea italiană.Nu avem la momentul acesta informaţii cu privire la poziţia instanţelor italiene, dar avem certitudinea că ne va parveni. 
  • În ceea ce o priveşte pe doamna Alina Bica, cu mandate European de arestare în vederea executării pedepsei de 4 ani, persoană localizată în Republica Italiană, procedura se desfăşoară pe cale directă între instanţa română şi instanţa italiană. De asemenea, instanţa italiană nu a transmis informaţii suplimentare. 
  • În cazul Cristian Rizea am trimis o nouă cerere de extrădare în Republica Moldova săptămâna trecută, aşteptămsă se desfăţoare procedurile în faţa instanţei. 
  • Cazul Ghiţă – de asemenea un caz despre care dvs aţi solicitat informaţii: Ministrul Justiţiei a făcut cerere de extrădare în data de 5 ianuarie 2017, pentru punerea în executare a unui mandat de arestare preventive emis de ICCJ şi a unui mandate de arestare preventive emis de Curtea de Apel, deci două mandate. Ulterior, Înalta Curte a dispus achitarea inculpatului, iar Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că nu mai subzistă motivele pentru a se solicita extrădarea. Prin urmare, la solicitarea instanţelor de judecată, Ministerul Justiţiei a retras o cerere de extrădare în iunie 2018 şi pe cea de-a doua în martie 2019”, a declarat Predoiu. 

Potrivit legii, de îndată ce este informată, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă şi a cărui autenticitate poate fi verificată, de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin structura specializată, sau de Ministerul Justiţiei, despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internaţională sau căutate de autorităţile judiciare române pentru ducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau a unui mandat de arestare preventivă, instanţa de executare sau instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă stabileşte, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea.

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, prin structura specializată, are obligaţia de a informa instanţa de executare sau instanţa emitentă a mandatului de arestare preventivă de îndată ce Biroul Central Naţional Interpol corespondent îi notifică faptul că persoana care face obiectul mandatului a fost localizată. Informarea va fi transmisă direct, cu o copie la Ministerul Justiţiei.

Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, în camera de consiliu, de un complet format dintr-un singur judecător, cu participarea procurorului şi fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite