Ce motive invocă Diaspora când afirmă că nu vrea să se mai întoarcă în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit celui mai recent sondaj, 53% din românii aflaţi peste hotare spun că nu au de gând să se întoarcă în ţară, în creştere cu 10% faţă de anul 2017.

Dacă în anul 2017, 57% din românii aflaţi peste hotare declarau că au intenţia de a se întoarce în ţară, anul trecut numărul acestora a scăzut cu zece procente, până la 47%. O scădere similară este înregistrată şi în ceea ce priveşte numărul românilor dispuşi să investească în România, procentul acestora scăzând de la 56% în 2017 la 46%, anul trecut. La fel, încrederea că lucrurile se vor schimba în bine se află în scădere, doar 37%, faţă de 43% în anul 2017, estimând că lucrurile se vor îmbunătăţii în anii următori. În schimb, 29%, faţă de doar 26% în 2017, cred că lucrurile se vor înrăutăţi. 

În ceea ce priveşte motivele pentru care românii spun că nu vor să se mai întoarcă în ţară, marea majoritate invocă corupţia (83%), viaţa politică actuală (72%), mentalitatea românilor (67%) şi nivelul de trai scăzut (65%). Lipsa locurilor de muncă este menţionat în proporţie de doar 40%. În ceea ce priveşte motivele pentru cei care susţin că vor să se întoarcă în ţară, cel mai invocat motiv este pur şi simplul faptul că „vor să fie din nou acasă” (73%), pe locul secund fiind dorinţa de a fi alături de cei dragi (46%). Ideea petrecerii aici a anilor de pensie este invocată într-un procent de 27%, iar dorinţa întemeierii unei afaceri în România într-un procent de 23%. Cifrele apar întru-un sondaj realizat în lunile iulie - august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research, pe baza unui chestionar online completat de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.,

Acasă e doar circ de proastă calitate

„Aceste cifre nu au cum să ne surprindă în condiţiile în care în ultimii doi ani am avut legi date doar pentru ca anumiţi politicieni să scape de problemele din justiţie. Iar când principalele ştiri despre ţara ta privesc doar gradul de corupţie de aici, sentimentul de ruşine faţă de clasa politică nu are cum să nu te cuprindă. Iar fenomenul este oarecum logic, pentru că nu ne referim doar la bani, ci la tot ceea ce înseamnă calitatea vieţii –accesul al servicii de calitate, sănătate, educaţie etc. – toate acestea determină un număr tot mai mare de români să nici nu conceapă o întoarcere în ţară. Chiar dacă nu câştigă la fel de bine ca alţi cetăţeni, aceştia măcar se simt respectaţi în ţările în care muncesc. Iar acasă nu văd decât circ, şi un circ de cea mai proastă calitate, e normal să aleagă o viaţă mai bună. Iar pentru cei din clasa de mijloc, lipsa oricărei meritocraţii în a pătrunde în instituţiile de stat, în educaţie, sănătate, administraţie poate reprezenta factorul determinant pentru decizia de a părăsi România”, este de părere sociologul Gelu Duminică.

Potrivit experţilor, în aceşti ultimi ani, România a pierdut un tren important în modernizarea propriilor instituţii, susţinând astfel în mod indirect fenomenul migraţiei populaţiei. „Cei din diaspora, care an de an se întorc în ţară, din păcate se lovesc de realizarea faptului că lucrurile aici nu evoluează. Fenomenul este trist, pentru că mulţi dintre românii ajunşi peste hotare şi-ar dori să se întoarcă acasă, unde ar accepta să lucreze pe mai puţini bani. Din păcate, lipsa infrastructurii, a instituţiilor şi serviciilor publice nu fac viabilă o asemenea alegere. Cu atât mai rău cu cât, în ultimii cinci ani, de la ultimele alegeri prezidenţiale, oamenii nu au uitat de România. Mai mult, în ultimii doi ani am putut vedea cum fenomenul s-a accentuat. Dacă la nivelul anului 2016 aveam un echilibru între migraţia internă şi cea externă, adică oamenii luau în considerare să se mute altundeva în ţară, acum migraţia externă domină clar. Care e explicaţia? Păi am avut doi ani de scandaluri, de atac la justiţie, doi ani în care instituţiile s-au prăbuşit. Astăzi, lumea a ajuns să se întrebe dacă mai are sens să sune la 112”, a explicat Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

Peştele se împute de la cap, însă se curăţă de la coadă. Până nu ne vom schimba fiecare din noi, societatea aceasta nu va reuşi Gelu Duminică, sociolog 

Protestele arată că speranţa nu a murit

Sociologul Barbu Mateescu spune că în contextul acestei migraţii masive fenomenul recent al protestelor în masă arată, în mod paradoxal, că speranţa nu a murit. „Cu excepţia scurtei perioade în care am avut la putere un guvern tehnocrat, România a fost condusă în ultimii şapte ani de aceeaşi clasă politică – una care a avut cu totul alte priorităţi. În acest context, cine nu a avut percepţia că lucrurile s-au schimbat în bine a plecat. Şi acest lucru a fost valabil în special pentru cei din zonele cele mai sărace (Oltenia şi Moldova) şi pentru o elită, experţii din domeniile lor, care au făcut un copil aici şi şi-au dat seama că nu există servicii de educaţie sau sănătate. Dar situaţia nu este la fel de critică ca în Republica Moldova de exemplu. Acolo e crunt, oricine a avut două picioare a plecat. La noi nu e chiar aşa, avem totuşi o pătură mare, care în ultimii ani trăieşte tot mai bine şi, mai important, are interesul ca lucrurile să evolueze şi aici. Aici este şi explicaţia pentru proteste. Dacă nu le păsa se duceau direct la Otopeni. Aceştia sunt cei care nu au renunţat şi care vor un viitor aici”, a declarat acesta.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite