Ce poate şi ce nu poate face România pentru R. Moldova în cazul unei agresiuni

Refugiaţi ucraineni stau la coadă pentru a ajunge în R. Moldova, la Palanca

România ştie cât şi cum poate ajuta Republica Moldova în cazul scenariilor celor mai pesimiste, chiar dacă nimeni nu vorbeşte cu voce tare despre acest subiect.

Bucureştiul poate răspunde oricărei cereri de ajutor care vine din partea Chişinăului, dar „în ceea ce priveşte partea militară, România nu poate face mai mult decât face faţă de Ucraina”, au declarat surse diplomatice pentru DW. Pe scurt, „România nu poate oferi asistenţă militară directă Republicii Moldova”, dar are la îndemână o serie de alte instrumente pentru a asigura rezistenţa micii republici de dincolo de Prut în cazul unei agresiuni ruseşti. Cel mai indicat este „răspunsul colectiv”, a subliniat sursa citată, adăugând că România mizează de asemenea pe procesul de aderare a R. Moldova la UE şi pe sistemul de asistenţă economică.

Pe de altă parte, nu este exclus din partea Bucureştiului să deschidă o umbrelă cibernetică protectoare deasupra Chişinăului. România şi-a asumat un deziderat similar după anexarea Crimeei de către Rusia, când în interiorul NATO a preluat conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

„România este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost mereu! Pe noi puteţi să contaţi!” le-a promis săptămâna trecută preşedintele Klaus Iohannis cetăţenilor moldoveni. Cum? Cu bani, cu lobby permanent la Bruxelles, prin deschiderea unor culoare pentru refugiaţi, în aşa fel încât aceştia să ajungă în România mai repede, iar povara asupra Republicii Moldova să fie uşurată. În cazul unei agresiuni din partea Rusiei, în ciuda unor soluţii de apărare gândite de diverşi intelectuali moldoveni şi a unor speranţe ale unor lideri de la Chişinău, România nu poate interveni, după cum ne-au precizat surse politice din apropierea Palatului Cotroceni. A fost oare preşedintele Iohannis la Chişinău să-i spună Maiei Sandu şi ce nu poate face Bucureştiul pentru R. Moldova? 

Această ţară se află deja într-un conflict permanent cu Rusia, conflict care a dus la subminarea economiei şi la desele atacuri cibernetice cotidiene. La acestea se adaugă o propagandă excesivă şi agresivă, atacuri informatice, trafic sub diverse forme. Pe scurt, „o formă de război hibrid”, după cum a definit un reprezentant al Ministerului Român de Externe situaţia de dincolo de Prut. Pe teritoriul R. Moldova se află deja trupe ruseşti, iar agresiunea a fost mereu potenţială, chiar dacă se vorbeşte despre un conflict îngheţat.

Perindarea înalţilor oficiali occidentali prin capitala R. Moldova, de la şeful diplomaţiei americane, la preşedintele Poloniei, plus desantul românesc în frunte cu şeful statului şi primul ministru, sugerează că situaţia e foarte sensibilă. Senatorul PSD Titus Corlăţean a explicat rolul Transnistriei în cazul căderii Odessei în mâinile ruşilor şi vulnerabilitatea Republicii Moldova în această situaţie. Totuşi, neutralitatea acestei ţări ar putea să o ferească de agresiune, crede senatorul social-democrat, în vreme ce secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat luni seară la Antena 3 că nu există semne că s-ar pregăti un atac asupra R. Moldova.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni că România sprijină organizarea pe 5 aprilie, la Berlin, împreună cu Germania şi Franţa, a unei Conferinţe pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei Platforme de Sprijin („Moldova Support Platform”) şi pentru a încuraja mai multe donaţii şi mai multe ajutoare pentru Chişinău.

Şeful diplomaţiei române a mai anunţat disponibilitatea Bucureştiului de a construi pe teritoriul României un depozit de gaz destinat Republicii Moldova, în aşa fel încât în timp să fie asigurat necesarul energetic al cetăţenilor de dincolo de Prut. Deocamdată este doar o idee, nu se ştie nici cât va costa, nici în cât timp ar putea fi gata şi nici cine ar pune în practică un astfel de plan.

În mod oficial nu spune, însă, nimeni ce s-ar putea întâmpla cu R. Moldova dacă se profilează un scenariu dramatic. O sursă politică ne-a explicat că Bucureştiul va acţiona pentru ajutorarea cetăţenilor cu paşapoarte româneşti, ca şi cum aceştia „s-ar afla într-o ţară terţă”. De la Ministerul de Externe ni s-a explicat că România are obligaţii consulare şi că „va sprijini direct şi indirect” evacuarea de urgenţă a cetăţenilor români de dincolo de Prut şi va cere şi ajutor internaţional în acest sens.

„Totuşi un atac asupra R. Moldova ar fi şi un atac împotriva altor ţări, mesajul ar fi pentru întreaga Europă, ca şi în cazul Ucrainei”, ne-a spus sursa diplomatică, accentuând că România are propriile linii roşii, chiar dacă nu sunt definite. Suveranitatea Republicii Moldova ar putea să fie una dintre ele.

Agresiunea Rusiei în Ucraina a deschis mai multe fronturi complicate atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru România, iar „refugiaţii vor deveni un instrument geopolitic eficient”, potrivit analizelor pe care le au oficialii de la Bucureşti: pe termenul lung costul e mare, oamenii obosesc, generozitatea se împuţinează şi apar nemulţumirile, aşa cum s-a întâmplat şi în alte state care au primit refugiaţi pe teritoriul lor.

Sabina Fati - Deutsche Welle