Ce pile avea Mafia Vinului în Ministerul de Finanţe şi Fisc

Mariana Vizoli FOTO Ministerul Finanţelor

Opt foşti directori din Ministerul Finanţelor şi Fisc au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu într-un caz de evaziune fiscală de 600 de milioane de lei, circa 132 de milioane de euro. În acet dosar, afaceristul George Ivănescu, acţionar la „Murfatlar”, a fost arestat preventiv.

Secretarul de stat din Ministerul de Finanţe, Mariana Vizoli (60 de ani), şi vicepreşedintele ANAF, Daniel Diaconescu (44 de ani), cel care coordona activitatea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, au demisionat vineri după ce procurorii au început urmărirea penală împotriva lor în dosarul „Murfatlar”. Acuzaţiile oficiale: abuz în serviciu, pentru că au sprijinit firme care produc şi comercializează băuturi alcoolice ce au produs un prejudiciu de 600 milioane de lei, aproximativ 132 de milioane de euro, prin neplata unor taxe, returnări de TVA şi emiterea de facturi false.

Vizoli fusese numită în funcţie în urmă cu o lună, după demisia fostului secretar de stat, Gabriel Biriş, dar înainte fusese director în acelaşi minister. În dosar au mai fost puşi sub acuzare alţi trei foşti directori din Ministerul Finaţelor: Ana Jarda, fost şef al Direcţiei generale management al domeniilor reglementate, Ciprian Badea, fost şef al Direcţiei generale juridice şi Monica Negruţiu, fost şef al Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare.

Care este abuzul în serviciu

Toţi cei cinci foşti oficiali au fost puşi sub control judiciar de procurorii DNA. Concret, ei sunt acuzaţi de activitatea pe care au desfăşurat-o în cadrul Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ei ar fi încălcat legea atunci când  au autorizat două antrepozite fiscale de producere a băuturilor alcoolice. Totul s-ar fi întâmplat în cadrul a două şedinte: 12 martie 2010 şi 30 ianuarie 2012.

Era vorba de autorizarea a două firme, Principal Company SA şi Euroavipo SA, ca antrepozite fiscale în Ploieşti (Prahova) şi Poşta Câlnău (Buzău), deşi nu îndeplineau condiţiile de autorizare. Astfel, ei i-ar fi ajutat pe afaceriştii implicaţi în lanţul de firme „Murfatlar” să se sustragă de la plata obligaţiilor fiscale.

Arest la domiciliu pentru 3 directori

Alţi trei şefi din Ministerul Finanţelor Publice şi din ANAF au fost reţinuţi şi apoi arestaţi la domiciliu, săptămâna aceasta, în dosarul „Murfatlar”. Este vorba de George Lascu, fost şef al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal, Ioana Toma, fost şef al Direcţiei generale juridice din ANAF  şi Irina Tănase, fost şef al Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV). Şi în acest caz, acuzaţile oficiale sunt de abuz în serviciu.

Lascu a făcut şi el parte din Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate care a autorizat ca antrepozit fiscal Principal Company şi Euroavipo. „Acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal de producţie este o condiţie esenţială ca societatea să poată intra pe piaţa producătorilor de alcool”, arătau procurorii DNA, în propunerea de arestare preventivă.

„Consecinţele directe şi indirecte ale deciziei de admitere a cererii de autorizare puteau fi cunoscute de inculpat încă de la momentul luării acesteia: în susţinerea cererilor de autorizare, societăţile au depus informaţii cu privire la capacitatea de producţie a echipamentelor şi instalaţiilor şi cu privire la capacitatea tehnologică de producţie”, arată procurorii DNA. În cazul Ioanei Toma, fosta directoare este acuzată că a autorizat ca antrepozit fiscal Principal Company,  Euroavipo dar şi societatea Murfatlar, cu sediul în Constanţa.

„A uitat” să suspende firmele

În schimb, Irina Tănase a făcut parte din comisia care a autorizat funcţionarea „Murfatlar”. Procurori DNA mai spun că în 2012 nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de şefă a Direcţiei de autorizări şi tarif vamal din ANV şi nu a suspendat autorizaţiile de antrepozite fiscal a  Euroavipo şi Murfatlar. Societăţile aveau restante cu mai mult de 5 zile faţă de termenul legal de plată.  „Întrucât sumele colectate de agentul economic ca accize şi taxă pe valoarea adăugată nu au fost niciodată plătite la bugetul general consolidat, rezultă că aceste sume, pe lângă continuarea activităţii, constituie folosul necuvenit obţinut de agentul economic în favoarea căruia funcţionarii publici au omis să acţioneze”, mai acuză DNA.

„Regele Vinului” a ajuns după gratii

Aproximativ 45 de persoane sunt cercetate de procurorii DNA în acest mega-dosar, iar o parte dintre cei cerectaţi sunt arestaţi. Cel mai cunoscut nume care a ajuns după gratii este George Ivănescu, unul dintre patronii Murfatlar, zis „Regele Vinului”. Ivănescu controlează indirect, alături de  Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu şi de alte persoane, producătorul de vinuri Murfatlar România SA, unul din primii zece jucători de pe piaţa românească a vinurilor.

Timp de patru ani, societăţile Euroavipo, Murfatlar România, Bartenders Distilleries şi Principal Company, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu, Ion Şerban Dobronăuţeanu, Nicolae Marcel Mermeze şi Gheorghe Zlotea, ar fi produs un prejudiciu de aproape 600 de milioane de lei bugetului de stat.

„Este relevantă amploarea şi maniera organizată şi în care se presupune că s-a derulat activitatea infracţională” magistrat

Totul s-ar fi făcut cu ajutorul funcţionarilor din ANAF şi Ministerului de Finanţe. Murfatlar România SA, companie intrată în insolvenţă în martie 2012. Societatea  are ca principal acţionar firma Euroavipo SA Poşta Câlnău - de asemenea în insolvenţă -, controlată, în acte, de un offshore din Insulele Virgine.

Afectează societatea în ansamblul ei

Judecătorul care a decis arestarea lui Ivănescu a arătat că natura economică a infracţiunilor pentru care este cercetat, prezintă doar aparent o importanţă redusă sub aspectul impactului asupra societăţii. „În fapt, prin eludarea normelor edictate de stat în materie fiscală în scopul realizării unor interese materiale personale, nu se tinde doar la crearea unei alte ordini social-economice interne, aşa-zisa << economie subterană>>, ci se creează premise economice ce afectează societatea în ansamblul său prin implicaţiile profunde pe care le are asupra dezvoltării economice şi implicit a bunăstării acesteia”, arată magistratul.