Ce trebuie să înţeleagă românii din scandalul amenzilor făcute praf la CCR
0
Poliţiştii vor da amenzi în continuare şi după ultima decizie a CCR, avocaţii au găsit noi puncte slabe în legislaţia privind starea de urgenţă şi starea de alertă, politicienii arată cu degetul spre Curtea Constituţională, iar oamenilor nu le rămâne decât să îşi ia toate măsurile de precauţie pentru a ieşi cu bine din pandemie.
Autorităţile trebuie să regândească normele odată cu instituirea stării de alertă, sunt de părere juriştii consultaţi de „Adevărul”.
Curtea Constituţională nu a declarat ca fiind în afara cadrului Legii fundamentale ordonanţele militare, ci doar OUG 34/2020. Asta însemnă că doar regimul sancţionator este necontituţional, pentru aspecte ce ţin, în general, de nerespectarea de către autorităţi a normelor de tehnică legislativă. Aceste reguli sunt cuprinse în Legea 24/2000 care arată, punct cu punct, cum trebuie să arate un act normativ.
Odată cu eventuala trecere de la starea de urgenţă la starea de alertă, preconizată a fi instituită pe 15 mai, autorităţile ar trebui să ia în calcul decizia CCR şi să adopte măsurile pe care intenţionează să le impună în aşa fel încât să evite, pe viitor, un conflict între Constituţie şi normele de drept, spun avocaţii.
„Dacă după 30 de zile apare motivarea CCR, iar judecatorii spun acolo că nu se pot da amenzi prin ordonanţe de urgenţă, ar trebui să se întrunească Parlamentul şi să dea o lege. Altfel, la instituirea noii stări, de alertă, nu se vor putea da alte asemenea OUG”, a declarat avocatul Cristian Ene.
Legi vechi, neadaptate la noul context
În contextul în care magistraţii CCR au găsit ca fiind neconstituţional articolul 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, avocatul Adrian Cuculis atrage atenţia, la rândul lui, că o altă asemena normă de drept are puncte slabe. Este vorba despre OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
„Din nefericire, OUG 21/2004 nu are norme sancţionatorii pentru cetăţeni. Are pentru autorităţi, dacă nu îndeplinesc anumite obligaţii. Nici măcar nu sunt updatate, adică sunt denominate – amenzi 30 de milioane de lei vechi, 100 de milioane lei vechi. Ca să poată implementa amenzi pentru noua situaţie, autorităţile trebuie să dea un alt act normativ, altfel nu se poate!”, e de părere avocatul Adrian Cuculis.
Românii amendaţi, cu ochii pe Monitorul Oficial
Ordonanţele militare nu au fost declarate neconstituţionale, ci modul în care s-a găsit o metodă legislativă de a da amenzi, spune avocatul Vlad Soare. Niciun român amendat nu va putea beneficia de decizia CCR care a declarat OUG 34/2020 ca fiind neconstituţională, până când această decizie nu va fi pubicată în Monitorul Oficial.
„Practic, în momentul de faţă doar caracterul sancţionator este în aer. Şi nu este în aer pentru că este ceva ocult. Este în aer pentru că modalitatea prin care s-a decis să se aplice aceste sancţiuni nu a respectat nişte norme de tehnică legislative şi nu au respectat Constituţia. Cu alte cuvinte, dacă s-ar fi aplicat aceste amenzi în temeiul legii şi nu în temeiul unei ordonanţe de urgenţă, în continuare am fi putut fi sancţionaţi. Aş vrea să se înţeleagă foarte clar că românii care nu au respectat ordonanţele militare au greşit. Diferenţa este că în mometul de faţă pot contesta sancţiunile şi vor avea câştig de cauză”, a declarat avocatul Vlad Soare.
Sociolog: trebuie să înţelegem şi de „vorbă bună”
Sociologul Gelu Duminică a declarat pentru „Adevărul” că românii trebuie să înţelegă amenzile care tocmai au fost emise în baza unor norme neconstituţionale erau impuse deoarece există un rău mult mai mare, care le poate distruge vieţile. Răul nu a dispărut, avertizează sociologul, care spune că românii trebuie să înţeleagă „de vorbă bună”, nu doar obligaţi de mijloace de coerciţie.
„Ce trebuie să înţeleagă cetăţeanul în momentul de faţă este că este o mare «bubă» la nivelul deciziilor şi că, de multe ori, deciziile se iau «pe genunchi», fără o analiză serioasă şi că, uite, drept dovadă de mult prea multe ori cei care ar trebui să vegheze asupra respectării legii, promovează legi care sunt neconforme cu legea. Asta pe de-o parte. Pe de cealaltă parte, trebuie să înţeleagă că nimic nu se schimbă. Acele coerciţii existau pentru simplul motiv că un rău mult mai mare poate să ne distrugă efectiv vieţile şi societatea în care trăim. Răul ăla încă există, nu a dispărut. Şi nu cred că e nevoie neapărat de «bici», de «par». Chiar cred că trebuie să înţelegem şi de vorbă bună şi să realizăm în momentul de faţă că societatea românească are nevoie de fiecare dintre noi, astfel încât să iasă bine din acestă situaţie”, spune Gelu Duminică.
Raed Arafat a rămas descumpănit
La rândul său, şeful DSU Raed Arafat a scris pe Facebook că autorităţile trebuie să aibă mijloace prin care să poată lua măsuri împotriva celor care nu vor să respecte regulile şi, astfel, pun în pericol viaţa majorităţii, care le respectă.
„Mă întreb însă cum vom explică situaţia în cazul în care prin nerespectarea regulilor şi prin măsuri de relaxare pripite, care să ne ducă la «normalitatea» dorită şi solicitată de o parte a populaţiei şi a operatorilor economici, am ajunge să pierdem tot ce am câştigat împreună în ultimele două luni, iar în loc să scadă cazurile şi numărul deceselor acesta ar creşte semnificativ”, scrie Raed Arafat.
Orban şi Preodiu, cuvinte grele pentru CCR
Decizia CCR a fost criticată în termeni duri de către premierul Ludovic Orban şi de către ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
„Mi se pare o decizie anticonstituţională, împotriva ordinii de drept, dată în favoarea celor care, minoritate evidentă, nu au respectat regulile (…). Această decizie este aproape un îndemn la anarhie, e un îndemn la nerespectarea legilor, a regulilor. Eu nu pot să înţeleg cum poate o Curte Constituţională să dea o asemenea decizie”, a spus Orban.
La rândul lui, Cătălin Predoiu a găsit „numeroase fracturi logice” în decizia CCR.
„Dacă, pe de o parte, consideri că OUG 1/1999 e inatacabilă constituţional – sau, în orice caz, nediscutabilă, pentru că a fost adoptată înainte de acest cadru constituţional prezent – dar ştii şi vezi că în acea ordonanţă se prevede o anumită structură a decretului prezidenţial, nu mai poţi după aceea să te duci să critici decretul prezidenţial care excede acelui cadru normativ”, a precizat ministrul Justiţiei.
Lider de sindicat: „Poliţiştii pot da şi avertismente”
Poliţiştii vor da în continuare amenzi pentru nerespectarea ordonanţelor militare, însă este necesar ca oamenii să se gândească în primul rând la sănătatea lor înainte de a nesocoti măsurile luate împotriva răspândirii noului coronavirus, a declarat pentru „Adevărul”, Iulian Surugiu, preşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP).
„Poliţiştilor nu le-a spus nimeni să nu mai dea amenzi. (…) Eu îi îndemn pe toţi românii să îşi completeze declaraţiile aşa cum facem toţi, să evităm mersul la market să ne înghesuim acolo. Iar pe poliţişti să stea mai mult de vorbă cu populaţia, să le explice oamenilor. Înainte să îi sancţioneze pot să le dea un avertisment. În general, măsura amenzii fără educaţie, fără a avea omul cunoştinţă să nu mai facă nu are foarte mult efect. Aici trebuie lucrat, că până la urmă şi poliţistul e cetăţean al acestui stat, el doar aplică legea: bună, rea – cum e. Dar tot legiuitorul i-a permis să dea şi un avertisment”, a declarat liderul de sindicat.
Se încarcă comentariile...
