Cei care au blocat oraşul pot rezolva problema traficului?

Sâmbătă, 16 ianuarie 2016, în Bucureşti, a avut loc prima întâlnire de informare organizată de autorităţi pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bucureşti – Ilfov.

Cu toate că această strategie ar trebui să rezolve problemele traficului şi să ofere direcţia de dezvoltare a mobilităţii pentru întreaga regiune în perioada 2015-2030, autorităţile au venit nepregătite în faţa cetăţenilor şi au anunţat că este singura întâlnire de informare pe acest subiect.

Rugaţi să numească trei principii ale unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti şi ai Consiliului Judeţean Ilfov nu au putut răspunde cetăţenilor. Din contră, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei, Alexandru Ichim, a declarat pentru Agerpres că se aşteaptă idei noi pentru fluidizarea traficului, demonstrând faptul că autorităţile din Bucureşti nu înţeleg principiile care guvernează planificarea durabilă a mobilităţii urbane.

„Aşteptăm sugestii atât din partea bucureştenilor, dar mai ales a persoanelor implicate, care ar putea aduce idei noi pentru a fluidiza traficul în Bucureşti.” - Alexandru Ichim

Or, de jumătate de secol, planificatorii urbani cunosc faptul că măsurile de fluidizare a traficului conduc automat la creşterea congestiilor. Dealtfel, ca urmare a politicilor de fluidizare, Bucureşti a ajuns, în 2014, cel mai congestionat oraş din Europa. Aceste politici sunt contrare principiilor de planificare a mobilităţii urbane durabile. (Ghidul PMUD -pagina 6).

În România există puţini experţi în mobilitate urbană, discursul public pe această temă fiind predominant în registrul „fluidizării traficului”. De aceea, este fantezistă opinia ca bucureştenii să vină cu idei pe un tip de planificare necunoscut chiar şi de experţii români. În aceste condiţii, singura soluţie de realizare unui PMUD este temeinica informare a cetăţenilor.

Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă sunt concepte strategice utilizate de toate oraşele Uniunii Europene. Principiile de realizare a PMUD au fost dezvoltate după un studiu care a durat peste 3 ani, utilizându-se experienţa experţilor din 26 de ţări. Şi, cu tot efortul Comisiei Europene de a oferi documentaţia în limba română, autorităţile din România au ignorat-o.

Început în urmă cu 15 luni, PMUD Bucureşti – Ilfov ar fi trebuit să fie precedat de declaraţia Primarului Capitalei, prin care administraţia să-şi asume principiile acestui tip de planificare.

„Vrem să îmbunătăţim mobilitatea şi calitatea vieţii pentru cetăţenii noştri” (pag 14-15)

Chiar şi cu o întârziere de 15 luni, viceprimarul Dan Alexandru Darabont, coordonatorul Municipalitatii pe acest proiect, a refuzat să-şi asume aceste principii. Această lipsă de asumare a responsabilităţii şi neînţelegerii rolului unei strategii este evidenţiată de purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei, Alexandru Ichim:

„La nivelul Bucureştiului este o conducere interimară care nu îşi asumă proiecte pe termen lung, până la urmă cel mai legitim ar fi ca noua administraţie a Bucureştiului, care va fi peste mai puţin de 6 luni, să decidă ce va face cu acest proiect" - Alexandru Ichim

Conform ghidului de realizare a PMUD, abordarea participativă este principiul de bază al unui PMUD. Prin implicarea cetăţenilor în toate etapele procesului de planificare, aceştia înţeleg principiile de realizare, contribuie la dezvoltarea planului şi, astfel, dobândesc dreptul de proprietate, urmărind implementarea strategiei. Dacă strategia este acceptată de cetăţeni, ea va trebui implementată timp de 15 ani, indiferent de cine va fi Primarul Capitalei.

De aceea, este de neînţeles refuzul autorităţilor de a informa cetăţenii despre cea mai compexă strategie realizată vreodată pentru regiunea Bucureşti-Ilfov. Până acum, realizarea documentului final s-a făcut cu încălcarea procedurilor, cetăţenii fiind implicaţi doar în etapa finală, atunci când se pot opera doar modificări minore.

Situaţia este dezavantajoasă pentru cetăţeni, deoarece neadoptarea strategiei va duce la imposibilitatea accesării de finanţări europene şi la lipsa supravegherii din partea Uniunii Europene a modului în care sunt derulate contractele de infrastructură. În cazul adoptării strategiei fără informarea şi implicarea tuturor părţilor, aceasta nu va fi înţeleasă la nivel de politici, deoarece autorităţile insistă ca discuţiile să se poarte în jurul listei de proiecte.

Fiind vorba de o planificare a bugetelor pe următorii 15 ani, refuzul autorităţilor de a organiza întâlniri de informare nu este o opţiune. În perioada următoare, asociaţiile OPTAR şi ActiveWatch vor iniţia o campanie prin care societatea civilă să solicite instituţiilor implicate în realizarea PMUD Bucureşti-Ilfov să respecte principiul abordării participative şi să ofere posibilitatea cetăţenilor de a fi informaţi corect şi de a li se răspunde la întrebări.

Întâlnirile dintre cetăţeni şi administraţie trebuie să continue săptămânal, după modelul campaniilor de informare derulate de alte oraşe europene pe tema Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă.

Înregistrarea întâlnirii de sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Marian Ivan – membru fondator OPTAR

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR