Cei 12 membri ai grupărilor interlope de cămătari Caran, Vancică şi Duduianu vor sta 29 de zile după gratii

Toţi cei 12 membri ai grupărilor Caran, Vancică şi Duduianu, reţinuţi de procurorii bucureşteni pentru cămătărie au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, potrivit deciziei judecătorilor Tribunalului Bucureşti. Sentinţa poate fi atacată cu recurs.

Cei 12 membri au fost audiaţi, marţi seară, după ce poliţiştii au efectuat 40 de percheziţii la domiciliile membrilor celor trei clanuri situate în judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa. În urma audierilor, ei au fost reţinuţi, iar miercuri au fost prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Judecătorii au admis cererea procurorilor, astfel că cei 12 vor petrece următoarea lună în arest.

Printre cei arestaţi se află şi fraţii Aurel, Emil şi Costel Răducanu, cunoscuţi în lumea interlopă drept „fraţii Caran” şi pe Licuţă Udilă, liderul clanului Vancică.

Potrivit procurorilor, aceştia acordau împrumuturi cu camătă, împrumutând, deci, persoanelor care practică jocuri de noroc la cazinouri, sume mari de bani pentru perioade scurte de timp a căror dobânda depăşea în unele situaţii suma iniţială. În cazul în care sumele nu erau restituite la termen învinuiţii exercitau presiuni (inclusiv ameninţări cu acte de violenţă fizică) în acest sens.

Cum lucrau cămătarii?

Potrivit referatului întocmit de anchetatori, cămătarii de cazinouri şi sunt consideraţi de angajaţi „de-ai casei”. În momentul în care clienţii în cauză se află în pierdere, cămătarii intervin şi le pun la dispoziţie sumele de bani de care au nevoie, urmând ca acestea să fie ulterior restituite, împreună cu dobânda impusă (camătă). Aceasta nu are cuantum fix, ea variind de la un cămătar la altul şi de la un client la altul, în funcţie de cuantumul  acordat sumei cu titlu de împrumut, perioada pentru care se acordă împrumutul (există şi împrumuturi pe ore) sau de relaţiile pe care cel care împrumută banii le are cu viitorul debitor.

De exemplu, în unele situaţii procentul dobânzii a fost stabilit la 250% (debitorului i-a fost împrumutată suma de 3.000 euro şi a restituit, în final, 7.500 euro), iar în alte situaţii procentul dobânzii a fost de 13% .
 
În rândul celor care dau sau primesc bani cu camătă, dobânda este denumită „prăjitură”, „fentă” sau, de cele mai multe ori, „şpagă”. Procentul reprezentând dobânda se stabileşte la momentul acordării împrumutului şi rămâne de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia. 

Cămătarii sunt cunoscuţi ca fiind persoane violente, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, iar victimele acestora dau curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, însă, este suficient ca victimelor să li se transmită că „se va pune capăt prieteniei” (expresie des utilizată în discuţiile pe care cămătarii le au cu debitorii lor), pentru a li se crea convingerea că sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit.

Zece autoturisme de lux, sigilate de procurori la perchiziţii

În urma percheziţiilor, anchetatorii au sigilat pentru verificări aproximativ zece autoturisme de lux care ar fi fost lăsate gaj de persoanele care împrumutau bani de la aceştia. Unele dintre maşinile indisponibilizate de anchetatori erau conduse de cămătari şi au dat de bănuit în momentul în care poliţiştii şi procurorii au constatat că acestea nu le aparţineau lor, ci altor persoane, au precizat sursele citate.

Potrivit unui comunicat emis, marţi, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuteşti, în urma cercetărilor făcute în acest dosar, s-a constatat că anumiţi cămătari au câştigat sume impresionante, sume care le permit să îşi asigure un stil de viaţă luxos, aceştia circulând cu autoturisme scumpe şi investind sume importante în proprietăţi imobiliare. 
 
„De exemplul, unul dintre aceştia a folosit banii astfel dobândiţi pentru a-şi construi un imobil tip locuinţă, investind în realizarea construcţiei aproximativ  1.600.000 de euro, în condiţiile în care din evidenţele oficiale reiese că în perioada respectivă acesta nu a avut surse de venit semnificative”, se arată în comunicatul procurorilor, care se referă la una din locuinţele lui Caran.