Cele mai mari dosare de corupţie din anii ‘90

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cele mai mari dosare de corupţie din anii 90. Perioada anilor 1990 a fost zguduită de puternice scandaluri de corupţie, care au afectat serios România. Printre cele mai răsunătoare se numără Ţigareta, Caritas, Flota şi Bancorex. Din păcate, în cele mai multe din dosarele deschise în aceste cazuri, vinovaţii nu au fost pedepsiţi, de multe ori din cauza tărăgănării proceselor, care a dus la prescrierea faptelor.

Libertatea cucerită de români în 1989 a venit ”la pachet” cu haosul şi corupţia generalizată. După 1990, românii au cunoscut “pe viu” jocurile piramidale, falimentele bancare şi fondurile de investiţii care au “zburat” apoi peste mari şi ţări. Toate acestea, cu sprijinul nemijlocit al unor reprezentanţi ai statului. În ”tranziţie”, cum a fost denumită acea perioadă, mulţi au profitat de naivitatea românilor, speculând dorinţa de îmbogăţire rapidă. Astfel, cele mai mari scandaluri de corupţie din acea perioadă au fost în domeniul bancar.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Dosarul Motorola

„Afacerea Motorola” a fost iniţiată imediat după Revoluţie, în 1990. La acel moment, Ministerul Apărării Naţionale a cumpărat echipamente de comunicaţii prin intermediul a patru firme intermediare şi a plătit şase milioane de dolari. Dacă erau cumpărate direct de la producător, echipamentele ar fi costat de zece ori mai puţin, adică doar 600.000 de dolari.

În acest dosar au fost inculpaţi generalul Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării, Petre Sinescu, fost director IPO Tulcea, Ştefan Simion Năsui, director Ageximco, Ion Afendulis, director Alfa Bit, col. (r) Ştefan Gheorghe, Col (r) Emil Vladoiu, lt.col. (r) Marian Badea, gen. (r) Gheorghe Anton - între timp decedat , gen.(r) Neculai Matei şi fostul ministru al Agriculturii Ioan Tipu. După ani de tergiversări, judecătorii au clasat procesul din cauza prescrierii faptelor.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Dosarul Caritas

Afacerea Caritas a fost prima escrocherie românească cu adânci ramificaţii de corupţie. În 1991, Ioan Stoica, un contabil obscur din Făgăraş, a pus la cale prima mare escrocherie de după Revoluţie – afacerea Caritas – un joc piramidal în care le promitea deponenţilor că, după trei luni, vor câştiga de opt ori suma investită. Mii de români mergeau zi de zi spre Cluj, din toate colţurile ţării, şi făceau cozi uriaşe pentru a depune bani.

Ioan Stoica le dădea câştigul ca fiind sigur: „Cei care se înscriu la joc trebuie să renunţe la scepticism şi, odată suma încasată, să continue jocul. Cu cât se înscriu mai mulţi, cu atât numărul celor care câştigă este mai mare şi ritmul plăţilor este mai rapid”, îşi îndemna el viitoarele victime.

Românii l-au crezut şi i-au dat pe mână bani grei - Mugur Isărescu spunea, la acea vreme, că o treime din economiile populaţiei era investită în jocul piramidal.

În octombrie 1993, plăţile au încetat, iar în august 1994 Caritas şi-a declarat falimentul. 300.000 de oameni au rămas pe listele de aşteptare pentru 450 de milioane de dolari pe care nu mai aveau să-i mai primească niciodată. Banii au ajuns, în mare parte, în buzunarele unor politicieni, politişti sau în ale apropiaţilor acestora.

Pe unii dintre politicienii, banii de la Caritas i-au propulsat în afaceri de succes. Pentru a gira această afacere, primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, alături de alte personalităţi, a apărut de mâna cu Ioan Stoica, prezentându-l drept un salvator al portofelelor românilor.

Caritas este considerat de jurişti drept cel mai mare dosar instrumentat vreodată în România (cinci tone de documente). “Părintele” Caritas a scăpat de pedeapsă, după ce procesul a fost tergiversat, intervenind prescripţia faptelor.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Ţigareta 1

Primul scandal de corupţie de mare anvergură din România postdecembristă a fost „Ţigareta 1”, izbucnit în anul 1993.

În acest caz au fost implicate 22 de persoane: Jamal Al Atm, Yaser Al Douani, Hassan Jamal Bacha, Mohamad Bakkour, Yahia Al Atm, Jamal Hammoud, Khalid Ali Sherkan, Carmen Florentina Dan, fostul comisar-şef al Gărzii Financiare, generalul în rezervă Gheorghe Florică, Ionel Petrică Tent, Gheorghe Ştefan, Marin Burada, Adrian Gherghina, Mariana Focaru, Simona Antoaneta Marinescu, Lucian Păun, Cosmin Chiru, Gabriela Chiaţă, Mircea Nicolae Mănescu, Mohama Ali Raid, Bachour Saadeh şi Livia Mocanu. Capul afacerii a fost considerat afaceristul sirian Jamal Al Atm, care însă a reuşit să fugă din ţară înainte de declanşarea scandalului, aşa că a fost judecat în lipsă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 1996-1998, au fost introduse în ţară, cu documente false, 24 de containere de ţigări Assos, prin Portul Constanţa, prejudiciul stabilit de anchetatori fiind de peste 27 de miliarde de lei vechi. Iniţial, singurii arestaţi au fost Adrian Gherghina, Carmen Florentina Dan, Yahia Al Atm şi Khailid Ali Sherkan. După un timp, s-au alăturat şi ei celor judecaţi în stare de libertate şi procesul a continuat. Rând pe rând, avocaţii inculpaţilor au cerut restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, cauza a fost reinstrumentată de procurori şi trimisă înapoi pe masa judecătorilor. Cu chiu cu vai, după ani buni de judecată, procesul a ajuns la final. Jamal al Atm a fost condamnat la nouă ani şi jumătate, generalul Florică la şase ani şi patru luni, iar restul au primit condamnări mai mici sau cu suspendare.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Ţigareta 2

Scandalul “Ţigareta 2” a izbucnit în aprilie 1998, Armata, Ministerul de Interne şi serviciile secrete fiind implicate în acest scandal imens de corupţie, care a ricoşat şi în clasa politică.

Celebrul caz de contrabandă a avut în centru un personaj-cheie, pe fostul colonel al Servicului de Pază şi Protecţie (SPP) Gheorghe Truţulescu. În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1998, un avion ucrainean civil IL-76 a aterizat pe Aeroportul Otopeni şi a fost parcat la Baza Militară. A intrat cu aprobarea comandantului acesteia, comandorul Ioan Suciu, şi întâmpinat de fostul ofiţer SPP Gheorghe Truţulescu, care a supravegheat descărcarea ţigărilor.

Pe 23 aprilie 1998, o scrisoare anonimă anunţa presa că avionul ar fi adus un transport de circa 4.000 de baxuri de ţigări.

În urma dezvăluirilor din presă, SPP l-a destituit pe Truţulescu, iar Ministerul Apărării, pe Suciu.
În 1998, procurorii militari au trimis în judecată 19 persoane. Judecătorii au dat pedepse cuprinse între 3 şi 15 ani de închisoare. Ioan Suciu a primit pedeapsa cea mai mare întrucît, fiind comandant al Aeroportului Militar Otopeni, a autorizat aterizarea aeronavelor care aduceau ţigările.

După pronunţarea sentinţei, Ioan Suciu a fugit. Ela a fost prins abia în mai 2010, în judeţul Prahova, după ce s-a sustras timp de nouă ani executării pedepsei. Fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni a fost căutat şi prin Interpol că urmare a solicitării Tribunalului Militar.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Dosarul Flota

Dosarul Flota a fost un alt scandal de corupţie care a marcat perioada anilor 90’. În perioada aprilie 1991 - august 2000, România a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate în urma încheierii unor contracte derulate fraudulos între asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia. Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor.

Iniţial, în acest dosar au fost cercetate 136 de persoane, 80 fiind deferite justiţiei, la 10 august 2004, iar pentru altele 51 procurorii separând faptele. Potrivit unei prime expertize dispuse de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie (fostul PNA, actualul DNA), prin înstrăinarea a 16 nave, cei 80 de inculpaţi din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de lei, echivalentul a 275 de milioane de euro.

O a doua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit iniţial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent.
Astfel infracţiunile pentru care au fost deferiţi Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor la acea vreme, şi alţi doi foşti şefi ai acestui minister, Aurel Novac şi Paul Teodoru - abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, au devenit lipsite de conţinut juridic. Prin urmare, dosarul a fost clasat.

La sfârşitul anului trecut, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, anunţase redeschiderea controversatului caz. La scurtă vreme însă, procurorii DNA au anunţat clasarea definitivă a dosarului, întrucât “faptele nu există”.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Jaful de la Bancorex

Prăbuşirea Bancorex a început în 1997, după ce Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave: acordarea de credite cu garanţii fictive unor firme sau mari companii de stat, astăzi falimentare.
Pe lista datornicilor au fost şi firmele fraţilor Viorel şi George Constantin Păunescu. Cu ajutorul celor 200 de milioane de dolari luaţi prin mai multe firme de la Bancorex, ei şi-ar fi consturit imperiul financiar pe care îl deţin acum. Fraţii Păunescu ar fi primit banii în urma unor intervenţii politice. Miron Mitrea este unul dintre cei 4.800 de demnitari, poliţişti, sindicalişti sau procurori care ar fi primit bani preferenţial.

Falimentul Bancorex înseamnă 2,4 miliarde de dolari pierduţi de România, adică vreo 8% din PIB-ul de la acea vreme.

Pentru jaful de la Bancorex, procurorii au întocmit zeci de dosare penale, cele mai multe pe numele unor directori locali ai Bancorex. Printre numele sonore puse sub învinuire s-au numărat fostul preşedinte Răzvan Temeşan şi fosta directoare a sucursalei Lipscani, Ana Capeti, filiala care a atribuit cele mai multe credite neperformante. Amândoi au fost acuzaţi de abuz în serviciu.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Dosarul SAFI

SAFI a fost scandalul financiar al anului 1996, în urmă căruia peste 100.000 de investitori au rămas cu ochii-n soare. SAFI Invest SA a fost societatea de administrare a Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA). Fondul, înfiinţat în 1993, a scos la vânzare certificate de investitor, pe care oamenii s-au grăbit să le cumpere, fiind tentaţi de faptul că li se promitea o creştere de 40% pe lună a sumei investite, în timp ce băncile acordau o dobânda de doar 5-7%.
Deşi, scriptic, a înregistrat evoluţii şi rezultate spectaculoase în primii ani de funcţionare, în anul 1996, FMOA s-a confruntat cu probleme foarte grave, determinate în principal de politicile de investiţie neadecvate şi de insuficientă reglementare a pieţei de capital, probleme ce au culminat cu suspendarea răscumpărărilor titlurilor.

În scandalul SAFI au fost implicaţi mai mulţi lideri ai PNL - Viorel Cataramă, George Danielescu, Radu Cojocaru, Dan Constantinescu. Viorel Cataramă a fost acuzat că, în calitate de preşedinte al SC SAFI Invest SA, prin lansarea unui prospect de emisiune autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), a ascuns situaţia reală a fondului şi a creat prejudicii investitorilor, care erau parteneri de contract. Procurorii au dispus însă neînceperea urmării penale.

Singura persoană care a fost trimisă în judecată în dosarul SAFI este George Danielescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general SAFI, care însă a fost achitat de instanţa supremă.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Megaescrocheria Gerald

În perioada 1993 – 1994, Gerald Gorduna şi Sorin Isac, la momentul acela prezentaţi ca fiind “doi tineri întreprinzători”, au pus pe picioare jocul “Gerald”, prin care vindeau speranţe românilor că se pot îmbogăţi rapid. Reţeta a fost cea care a consacrat şi escrocheria Caritas: deponenţilor li se promitea că după câteva luni vor încasa de şapte ori suma depusă.

La sediul Gerald, din Focşani, şi-au lăsat economiile mii de români din toată ţara. Astfel, aproape 400.000 persoane care au depus în conturile societăţii peste 20 milioane euro. Afacerea a căzut rapid, firma lui Gorduna intrând în insolvenţă la un an de la debutul jocului, adică prin 1994.
Primii care şi-au luat banii după ce jocul a căzut au fost oamenii cu conexiuni politice sau judiciare.
Dosarul megaescrocheriei Gerald s-a soluţionat abia în 2005, în faza de fond cu achitarea celor inculpaţilor, după ce magistraţii au constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90. Eterna şi fascinanta Românie

“Eterna şi fascinanta Românie” a fost un alt scandal de corupţie care a zdruncinat clasa politică. În martie 1995, între Departamentul de Informaţii Publice al Guvernului, reprezentat atunci de către Viorel Hrebenciuc, în calitate de secretar general al Guvernului, Mihai Unghianu, secretar general adjunct al Guvernului, şi Nicolae Dan Fruntelată, secretar de stat al Informaţiei Publice, şi firma franceză Groupe Saintonge Edition, controlată de omul de afaceri Adrian Costea, cu cetăţenie română şi franceză, a fost semnat un contract pentru editarea unui album foto despre România, denumit “Eterna şi Fascinanta Românie”, care să fie distribuit în 144 ţări cu scopul atragerii investitorilor străini. Contractul a fost sponsorizat de fosta Bancă Română de Comerţ Exterior-Bancorex, cu 5,79 milioane de dolari.

Afacerea a început să fie cercetată de justiţia română încă din 1997, când la Parchetul General a fost deschis Dosarul nr. 629/P/1997. Cazul a fost investigat de către procurori, cu acuzaţia spălării de bani, care au arătat că, după încheierea contractului de sponsorizare, firma franceză a primit în contul unei bănci străine, în avans, suma de 1,5 milioane de dolari, dar că din comanda de 97.000 exemplare nu au fost livrate decât 4.200 bucăţi.

În 1999, Parchetul Curţii Supreme de Justiţie l-a reţinut pe Răzvan Temeşan, fostul director Bancorex, sub acuzaţia de abuz în serviciu, şi a început urmărirea penală a lui Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu şi Nicolae Dan Fruntelată, pentru abuz în serviciu şi luare de mită. Temeşan a fost eliberat în ianuarie 2000, iar Hrebenciuc, Unghianu şi Fruntelată au fost scoşi de sub urmărire penală în decembrie 2000.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite