Cele trei metode prin care Voicu vrea să evite justiţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cătălin Voicu a fost audiat  în Comisia Juridică a Senatului, însă i se pare insuficient
Cătălin Voicu a fost audiat în Comisia Juridică a Senatului, însă i se pare insuficient

Senatorul Cătălin Voicu a găsit trei căi prin care încearcă să evite prezentarea în faţa instanţei care urmează să judece cererea de arestare formulată de DNA. Toate sunt „pe procedură”. Cătălin Voicu susţine că votul dat de  Senat pentru arestarea sa este nul, întrucât nu a fost audiat şi de plen.El mai pune în discuţie şi calitatea celor care i-au cerut arestarea.

Parlamentarul PSD a depus la Biroul Permanent o solicitare prin care invocă încălcarea dreptului său constituţional de a-şi face auzită vocea în plenul Senatului.

Mai citeşte şi:

Zornăit de cătuşe pentru Voicu

Cătălin Voicu a transmis solicitarea a doua zi după votul prin care plenul a încuviinţat cererea DNA de arestare preventivă, documentul ajungând la cabinetul lui Mircea Geoană, preşedintele Senatului.

Cu constituţia în mână

Voicu invocă mai multe prevederi din Constituţie, Regulament şi Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, reglementări potrivit cărora solicitarea procurorilor este aprobată de Cameră după ascultarea celor vizaţi de DNA.

Or, Voicu şi-a expus punctul de vedere legat de acuzaţiile procurorilor doar la Comisia juridică, pentru ca apoi să lipsească din plenul Senatului, fiind internat în spital.

„Hotărârea Senatului a fost adoptată fără a fi realizată procedura prealabilă şi obligatorie a ascultării subsemnatului, în condiţiile în care se ştia, fiind un fapt de notorietate publică datorită mass-media, că mă aflam într-o situaţie de imposibilitate obiectivă de a fi prezent în plenul Senatului în vederea ascultării", pledează Voicu în document.

Geoană face apel la senatorii-jurişti

Preşedintele Senatului vrea să cheme în ajutor Comisia juridică pentru a tranşa problema ridicată de Voicu. „Da, solicitarea lui Cătălin Voicu a fost înregistrată la Cabinetul preşedintelui Senatului şi o voi înainta către Biroul Permanent al Senatului. Biroul va fi convocat marţi şi vom cere un punct de vedere Comisiei juridice", a declarat ieri Mircea Geoană, aflat la Bruxelles. El s-a abţinut de la alte comentarii legate de fondul problemei.

De altfel, Geoană a condus şedinţa de plen de miercuri, şedinţă în care aleşii au dat undă verde procedurilor de arestare preventivă a social-democratului. La debutul şedinţei, Geoană le-a explicat senatorilor că, având în vedere absenţa lui Voicu din motive medicale, aleşii vor ţine cont de punctul de vedere exprimat de acesta la audierea din Comisia Juridică. Mai mult, parte din argumentaţia lui Voicu de la Comisie a fost inclusă în Raportul citit în plen.

Deciziile Parlamentului, irevocabile

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Toni Greblă, consideră că nu există motive temeinice pentru a ataca Hotărârea Parlamentului. Deşi nu doreşte să se antepronunţe, el spune că procedura audierii „acuzatului" nu a putut fi îndeplinită tocmai din cauza acestuia.

„El a fost invitat la dezbaterea din plenul Senatului. Faptul că nu a venit nu este vina noastră. În plus, Cătălin Voicu nu a trimis niciun document prin care să ceară atunci amânarea votului", a declarat preşedintele Comisiei juridice. Social-democratul mai spune că Hotărârile Parlamentului sunt definitive, sugerând astfel că o reluare a votului asupra arestării este puţin probabilă.

Şi reprezentantul PDL în Biroul Permanent, senatorul Alexandru Pereş, a declarat că va vota împotriva reluării votului. „Hotărârea Parlamentului este definitivă. Nu în faţa noastră trebuie să vină să dea explicaţii, ci în faţa instanţei", a comentat Pereş. El îl acuză pe senatorul PSD că recurge la tertipuri procedurale.

În schimb, liberalul Ioan Ghişe, membru al Comisiei juridice, nu exclude reluarea votului asupra arestării lui Voicu, pe motiv că solicitarea acestuia face referire la un articol din Constituţie care poate fi interpretat. Legea fundamentală precizează, la articolul 72, alineatul 2, că „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală (...) dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Ghişe afirmă că, deşi legea nu specifică dacă este vorba despre ascultarea în plen sau în comisie, Voicu ar putea invoca excepţia de neconstituţionalitate.

Vot la limită

Senatorii au încuviinţat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a lui Cătălin Voicu, scorul fiind la limită: 70 de senatori au votat "pentru", faţă de minimul necesar de 69. Împotriva solicitării DNA s-au pronunţat 40 de senatori. Cătălin Voicu a fost audiat de Comisia Juridică, dar nu a mai ajuns la dezbaterile din plen întrucât i s-a făcut rău pe treptele Senatului.

La mâna judecătorilor

Cătălin Voicu urmează să ajungă mâine în faţa instanţei supreme, unde judecătorul Despina Mihai (foto) va judeca cererea de arestare a senatorului acuzat de trafic de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la fals intelectual la Legea contabilităţii. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi judecătorii Înaltei Curţi Cristian Jipa (Secţia Penală) şi Florin Costiniu (şeful Secţiei Civile a instanţei supreme), precum şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic.

Despina Mihai

Magistratul care va analiza probele DNA împotriva lui Cătălin Voicu, Despina Mihai, este judecător la instanţa supremă din 2004, anterior fiind procuror general adjunct al României (2002 - 2004). Despina Mihai s-a opus înfiinţării Parchetului Naţional Anticorupţie ca organism autonom.

Două strategii de rezervă

În afară de faptul că nu a fost audiat şi de plenul Senatului, ci doar de Comisia juridică, senatorul Voicu a mai înaintat două capete de cerere prin care solicită constatarea nulităţii absolute a cererii formulate de DNA.

Mai întâi, el consideră că solicitarea DNA de arestare preventivă este nulă întrucât nu poartă semnătura procurorului general, Codruţa Kovesi, ci doar pe cea a procurorului-şef al DNA, Daniel Morar. În aceste condiţii - susţine Voicu - solicitarea ar trebui anulată. Cererea de arestare a unui parlamentar este fără precedent în România, iar legislaţia privind luarea unei astfel de măsuri împotriva unui senator sau a unui deputat nu prevede clar cine ar trebui să fie titularul iniţial al cererii.

Cererea de arestare

Dacă în cazul unui ministru-parlamentar Legea privind răspunderea ministerială a fost clarificată, în sensul că cererea de arestare adresată Camerei din care face parte cel vizat de anchetă trebuie semnată musai de procurorul general al României, în cazul simplilor parlamentari, Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor prevede doar că solicitarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului de către ministrul Justiţiei, fără a se menţiona cine este îndreptăţit să o înainteze către ministru.

Potrivit specialiştilor, singura în măsură să ceară avizul Senatului - prin intermediul Ministerului Justiţiei - este instituţia care efectuează actele de urmărire penală - respectiv DNA în cazul lui Cătălin Voicu, el nefăcând obiectul Legii privind răspunderea ministerială, întrucât nu a fost niciodată ministru.

De asemenea în cererea de încuviinţare a arestării preventive adresată de DNA Senatului, procurorii invocă articolul 72 din Constituţia României în care, referitor la instituţia abilitată să facă cercetări, se statuează: „Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ)". Astfel, Constituţia prevede clar că urmărirea penală a lui Voicu nu poate fi făcută decât de Parchetul General, lucru respectat întrutotul având în vedere că DNA este o direcţie în cadrul PICCJ.

Vrea un ocol pe la Curtea Supremă

În cea de-a treia cale de atac, Cătălin Voicu invocă încălcarea procedurilor prin faptul că arestarea sa a fost cerută ministrului Justiţiei de către organul de urmărire penală, şi nu de către un judecător. „Potrivit articolului 23, alineatul 4 din Constituţie, arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal", arată Voicu. Pe acest temei, el susţine că DNA trebuia mai întâi să ceară mandat la Secţia Penală a Curţii Supreme, iar instanţa de aici ar fi trebuit, prin ministrul Justiţiei, să ceară Senatului avizul de arestare.

Juriştii îl contrazic însă pe Voicu, arătând că procurorii au cerut Senatului încuviinţarea arestării, iar ulterior au propus arestarea sa instanţei supreme, judecătorii urmând să decidă dacă această măsură se impune sau nu. De altfel, specialiştii în Drept dau ca exemplu cazul magistraţilor împotriva cărora se ia măsura arestării. În această situaţie, tot procurorii, şi nu judecătorii, cer avizul CSM pentru arestarea unui magistrat. (Liliana Năstase, Ionel Stoica)

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite