Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Centenarul Dezunirii noastre, în lumea de azi

3
27 Apr 2018 15:55:41
Horia Blidaru
E
Centenarul Dezunirii noastre şi riscăm să o facem lată, într-o lume în
schimbare accelerată, aflaţi în miezul unor evoluţii contradictorii şi într-un
punct de ciocnire a marilor interese. Cui îi pasă?
E Centenarul Dezunirii noastre şi riscăm să o facem lată, într-o lume în schimbare accelerată, aflaţi în miezul unor evoluţii contradictorii şi într-un punct de ciocnire a marilor interese. Cui îi pasă?

Îşi dau mâna până şi cele două Corei, în vreme ce dialogul devine imposibil între instituţiile puterii executive din România. În Anul Centenar şi cu opt luni înainte de examenul de maturitate al României europene – preluarea preşedinţiei Consiliului UE – războiul politic intern oglindeşte limitele unei Românii decuplate de la ritmul şi tendinţele politicii internaţionale. Şi totul pentru că nu se respectă o decizie a Curţii Constituţionale.

E forfotă mare în lume. Macron a strălucit, zilele trecute, în Congresul SUA, impunându-se ca port-drapelul democraţiei liberale occidentale, iar Merkel îi calcă, acum, pe urme, în strădania atenuării divergenţelor dintre cele două ţărmuri atlantice în materie comercială şi în ceea ce priveşte soarta acordului nuclear cu Iranul. Sunt vizite importante la Washington, ale principalilor conducători din Europa, într-un context global tot mai haotic şi imprevizibil, în care degradarea alianţei dintre SUA şi UE lasă loc liber emergenţei regimurilor autoritar-revizioniste.

Cei doi lideri nord-coreeni şi-au dat mâna în cadrul unei întâlniri istorice, într-o spectaculoasă trecere de la tensiunile acute de acum câteva luni la crearea premiselor păcii într-o peninsulă aflată încă, teoretic, în stare de război, la 65 de ani de la încetarea confruntării armate. În primele zile din 2018, Kim Jong-Un şi Donald Trump se întreceau în declaraţii belicoase lăudându-se cu butoanele lor nucleare. Ieri, dictatorul nord-coreean a anunţat că renunţă la testele atomice, iar azi cei doi preşedinţi coreeni au convenit să acţioneze pentru denuclearizarea peninsulei şi să încheie un tratat de pace până la sfârşitul anului. O lume întreagă aşteaptă spectaculosul moment al întâlnirii Trump-Kim din lunile următoare.  

În Balcani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat într-un turneu regional, a anunţat miercuri aprofundarea cooperării UE cu statele din zonă, în perspectiva aderării lor la Uniune. Bulgaria, ţara ce deţine preşedinţia semestrială europeană, va organiza, la 17 mai, la Sofia, un summit UE-Balcanii de Vest în cadrul căruia se va stabili reperul 2025 pentru admiterea Serbiei şi Muntenegrului. Relansarea procesului de extindere a Uniunii Europene susţine evoluţiile democratice din fragila şi sensibila zonă a Balcanilor, transmiţând, totodată, un mesaj ferm Chinei, Rusiei şi Turciei, aflate în plină expansiune a influenţei lor în zonă, fie prin intermediul investiţiilor, fie al propagandei. Acum două luni, preşedintele Comisiei Europene a efectuat şi el un turneu balcanic, în efortul de contracarare a influenţei orientale.

Câtuşi de puţin în ultimul rând, noul secretar de stat american, Mike Pompeo, s-a deplasat astăzi la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea ministerială a NATO, a doua zi după ce a depus jurământul. E un semnal important în perspectiva Summit-ului NATO din iulie şi într-un moment în care prioritatea alianţei este răspunsul la agresivitatea rusească în creştere. Ultimul factor de îngrijorare îl reprezintă intensificarea traficului submarinelor ruseşti în apele arctice la un nivel fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece, existând riscul afectării comunicării maritime transatlantice în caz de criză majoră. Bruxelles-ul este prima destinaţie diplomatică oficială a fostului şef al CIA, după surprinzătoarea vizită, iniţial secretă, la Phenian, acum trei săptămâni. Actualul turneu şefului diplomaţiei americane include Arabia Saudită, Iordania şi Israelul – etape relevante pentru viitoarea agendă internaţională a SUA.

Se construiesc, aşadar, pretutindeni în lume, punţi, se ţes alianţe, se negociază asperităţi, pentru a pune capăt blocajelor şi deteriorării cadrului global.

În loc să avem parte de o poziţionare pro-activă, coerentă la nivel instituţional intern, a statului român, în vederea urmăririi intereselor sale majore în actualul climat, intrăm, în prag de 1 Mai, în faza ascuţirii luptei între cele două instituţii executive.

Refuzul fără precedent al premierului de a dialoga cu preşedintele a determinat retragerea încrederii din partea acestuia şi solicitarea demisiei guvernului. Paradoxal, cauza ori pretextul confruntării ţine, în fond, de politica externă şi de competenţele în materie.

În plin conflict, reperul legal şi raţional este decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, care a tranşat disputa Ponta-Băsescu de la acea vreme în privinţa reprezentării ţării la reuniunile Consiliului European: „Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul“, se arată în motivarea soluţiei. Şi că „în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este Preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat“. În concluzie, „Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României“.

Nu e realist să sperăm că raţiunea de stat va prima asupra ambiţiilor politice. Efortul constant de acaparare, în ultimul an, a puterii depline, împotriva normelor democratice ce asigură echilibrul puterilor în stat, nu lasă loc de optimism. E Centenarul Dezunirii noastre şi riscăm să o facem lată, într-o lume în schimbare accelerată, aflaţi în miezul unor evoluţii contradictorii şi într-un punct de ciocnire a marilor interese. Cui îi pasă?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

LEONARD
28.04.2018, 11:48:32

“Liviu Dragnea a declarat că la întâlnirea cu Netanyahu a discutat și chestiuni de ordin militar. Acesta este un lucru grav, pentru că Dragnea nu are atribuții de ordin militar în statul român, nu deține vreo funcție care să-i dea dreptul de a face angajamente militare pe plan extern. Nu este președintele României, nu este premierul României, nu este ministrul român al Apărării, nu este membru CSAT cu implicare în zona militară. Cu toate acestea a discutat subiecte de ordin militar. Acest fapt anormal mi-a amintit de o mai veche situație în care a fost implicat Dragnea în 2016. La începutul lui 2016 acesta s-a întâlnit cu premierul Netanyahu în Israel, având în suită câțiva lideri PSD. Știam de niște intenții ale Israelului și am avut ocazia să-l întreb pe unul dintre acei lideri ai PSD dacă s-a discutat despre ele. L-am întrebat acest lucru: “Ați discutat despre posibilitatea de a fi mutată populație civilă din Israel în România în cazul unui război Israel-Iran?” Răspunsul acelui lider PSD a fost: “Da, am discutat.” Cu alte cuvinte, Dragnea s-a angajat în 2016 că va susține acest proiect al unei posibile mutări de populație din Israel în România, pe fondul unui război cumplit Israel-Iran. Acum, în 2018, este foarte posibil ca același subiect să fi făcut parte din discuțiile militare pe care Dragnea spune că le-a avut cu Netanyahu. Ce interes ar putea avea Netanyahu de a fi schimbată Constituția României Unii dintre dumneavoastră poate vă gândiți că acesta este un subiect minor, neimportant și fără legătură cu actualitatea. Trebuie să știți un amănunt important: În Constituția României este trecut foarte clar la Articolul 3, aliniatul 4 că ”pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”. Or în luna mai-Iunie Dragnea a anunțat că vrea să organizeze un referendum pentru schimbarea Constituției, în sensul de a stipula că o căsătorie poate avea loc numai între un bărbat și o femeie. Subtil, Dragnea poate scoate din noua Constituție supusă referendumului acest aliniat 4 din Articolul 3 actual. Modificarea Constituției României ca urmare a unei ingerințe ascunse a altui stat constituie un act de o gravitate colosală și ar trebui de urgență clarificat. Se impune o anchetă foarte responsabilă făcută cu privire la așa-zisele “discuții de ordin militar” purtate de Dragnea cu premierul Israelului. O prietenie tradițională a României cu Israelul nu poate fi consolidată prin acțiuni anti-constituționale, prin ignorarea ierarhiei statale a României. Alexandru Căutiș”

+1 (1 vot)
gerula
29.04.2018, 07:54:16

În mod normal, în anul centenarului trebuiau anunțate reușitele unor proiecte mari de infrastructură (autostrăzi, stadiaone,spitale, școli).În schimb asistăm la o dezbinare a societății fără precedent, datorată hectarelor de orgoliu personal a unor așa ziși lideri politici. De la începutul monstruoasei guvernări pzd+alde+udmr, realizările sunt:inflație, discriminare, atacarea constituției și a statului de drept, legalizarea criminalității, uzurparea instituției prezidențiale.Halal!

+1 (1 vot)
Toma G. Elena
15.05.2018, 20:46:53

"Centenarul Dezunirii noastre, în lumea de azi"; nu acesta trebuie să fie titlul articolului!