Cine sunt judecătorii care i-au condamnat pe Radu Mazăre şi Cristi Borcea la 9, respectiv 5 ani de puşcărie

Dosarul retrocedărilor frauduloase de pe litoral a ajuns la final după ce a fost tergiversat vreme de un deceniu, în special la Curtea de Apel Bucureşti. Magistraţii de la Curtea Supremă au condamnat definitiv 32 de persoane în dosarul al cărui prejudiciu depăşea 100 de milioane de euro. Completul de trei judecători care a dat sentinţa finală a fost format din Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Ioana Alina Ilie.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-au condamnat joi la pedepse grele cu închisoarea pe inculpaţii celebri din dosarul DNA al retrocedărilor fictive de terenuri de pe faleza din Constanţa. Decizia instanţei a venit după 10 ani de procese, în contextul în care faptele grave din acest dosar începeau să se prescrie în anul 2020. 

Completul de la Înalta Curte a fost format din judecătorii Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Ioana Alina Ilie.

Ionuţ Matei, unul dintre cei mai severi magistraţi

Judecătorul Ionuţ Matei este considerat unul dintre cei mai severi magistraţi din Romania, fost vicepreşedinte al Curţii Supreme în perioada 2013-2016, atunci când instanţa supremă a fost condusă de Livia Stanciu. Recent, a făcut parte din completul de 5 care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare. Anterior, a făcut parte din completele care au dat decizii în cazurile a doi foşti miniştri de Interne: Gabriel Berca, condamnat definitiv la doi ani cu executare, şi Cristian David, condamnat în faza de fond la 5 ani cu executare.

Ionuţ Matei a condus Completul de 5 judecători care a decis condamnarea fostului europarlamentar Adrian Severin - 4 ani de închisoare cu executare şi sentinţa finală din dosarul Microsoft: Gabriel Sandu - 3 ani, Dorin Cocoş - 2 ani şi 4 luni, Gheorghe Ştefan - 6 ani, omul de afaceri Nicolae Dumitru - 2 ani şi 4 luni.

Ionuţ Matei a mai judecat dosarul „Trofeul Calităţii" pe fond şi a dispus condamnarea fostului premier Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. Această sentinţa a fost menţinută de completul de cinci judecători condus pe atunci de Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme.

Ionuţ Matei a fost preşedintele Completului de 5 judecători care l-a condamnat pe Adrian Năstase la 4 ani de închisoare. De asemenea, Ionuţ Matei a pronunţat, înainte de 2013, şi sentinţa de condamnare în dosarul lui Gregorian Bivolaru (şase ani de închisoare). Înainte de pronunţarea sentinţei, judecătorul a primit o scrisoare de ameninţare.

În prezent Ionuţ Matei face parte din Completul 1 penal de cinci judecători, complet ce are pe rol, printre altele, dosarele lui Victor Ponta şi Viorel Hrebenciuc.

Cine este judecătoarea Alina Ioana Ilie

Judecătoarea Alina Ioana Ilie a făcut parte din Completul de 5 judecători (alături Livia Stanciu, fosta şefă a Curţii Supreme, în prezent la Curtea Constituţionlă) care l-a condamnat definitiv, în iunie 2012,  pe Adrian Năstase, în dosarul "Trofeul Calităţii", la doi ani de închisoare cu executare. 

Alte dosare cunoscute ale judecătoarei Alina Ioana Ilie sunt condamnarea, în februarie 2013, lui Gigi Becali, la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Sechestrării hoţilor de maşini”, condamnarea la 1 an de închisoare cu suspendare a fostului membru CSM, judecătorul Adrian Toni Neacşu, avocatul Bombonicăi Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea; condamnarea, în iunie 2012, a lui Corneliu Iacobov, la 7 ani de închisoare, în dosarul “Rafo- Carom”. Judecatoarea Ioana Alina Ilie a promovat la Curtea Supremă în decembrie 2011.

Magistratul Ioana Bogdan, judecător în dosarul Trofeul Calităţii 

Judecătoarea Ioana Bogdan a intrat în magistratură în 1998 când a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3. Între anii 2000-2003, a activat că judecător la  Judecătoria sectorului 3, din 2004 a promovat la Tribunalul Bucureşti.  Din septembrie 2009 şi până în noiembrie 2010, a fost detaşată la DNA unde a deţinut funcţia de consilier al procurorului şef al DNA.

Judecătoarea a făcut parte din completele care au judecat dosarele fostului premier Adrian Năstase: Trofeul Calităţii, cât şi în dosarele Mătuşa Tamara şi Zambaccian. În toate cauzele, Adrian Năstase a formulat, prin avocaţi, cereri de recuzare a judecătoarei Ioana Bogdan. Fostul premier a acuzat, în permamanenţă, legăturile directe ale judecătoarei Ioana Bogdan cu şeful DNA de la acea dată, Daniel Morar. De altfel şi după pronunţarea sentinţei în Trofeul Calităţii, Adrian Năstase a declarat că “judecătoarea Ioana Bogdan a acţionat în favoarea DNA”. Dosarul Trofeul Calităţii a fost trimis în judecată în ianuarie 2009, iar judecătoarea Ioana Bogdana a fost numit consilier al şefului DNA în septembrie 2009 adică la aproape nouă luni după trimiterea în judecată.

Recent, Ioana Bogdan a făcut parte din completul de 5 care a decis rejudecarea dosarului familiei Cosma, însă potrivit informaţiilor din presă ea ar fi făcut opinie separată în această cauză în sensul respingerii apelurilor, ceea ce echivala cu ramânerea defintivă a deciziei de la fond prin care fuseseră condamnaţi, la 8 ani de deteţie Mircea Cosma şi la 5 ani, fiul lui, Vlad.

În prezent, judecătoarea Ioana Bogdan face parte din Completul 3 penal de 5 judecători, cel care va judeca apelurile formualte de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, sau de către actualul Secretar general al Guvernului, Toni Greblă.

Judecătoarea de la Curtea de Apel, sentinţe cu suspendare

Dosarul retrocedărilor frauduloase de pe litoral a fost tergiversat ani de zile la Curtea de Apel Bucureşti. Spre exemplu, sentinţa pe fond, a venit în iulie 2017, după 8 amânări consecutive, iar motivarea sentinţei a întârziat peste zece luni de zile. La termenul din 29 martie 2017, judecătoarea Gheorghişan  declara în sala de judecată: “Nu mai vreau să aud nimic despre tergiversare. Nu se prescrie nicio faptă până în 2020. Cele prescrise sunt prescrise de mult, înainte de a intra eu în această cauză. Nu sunt eu vinovată că şase ani nu s-a făcut nimic în acest dosar”.

În această primă instanţă, atât Radu Mazăre cât şi Nicuşor Constantinescu au primit pedepse cu suspendare iar Cristi Borcea a fost achitat. Trecutul magistratului Cornelia Corina Dăescu este unul controversat, cu scandaluri legate de dosarele pe care le-a instrumentat pe când era procuror DIICOT. Unele dintre cele mai mari semne de întrebare au apărut în dosarul „Cocaină pentru VIP-uri“, în care era cercetat pentru trafic de droguri şi Ion Ion Ţiriac, fiul celebrului om de afaceri Ion Ţiriac.

Dăescu ar fi fost cea care practic a schimbat încadrarea juridică în cazul lui Ion Ion Ţiriac, din trafic de droguri în consum de droguri, infracţiune prevăzută cu o pedeapsă mult mai blândă. Ulterior, Ion Ion Ţiriac a fost achitat, iar Corina Cornelia Dăescu a plecat de la DIICOT. Aceasta s-a transferat la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, iar în noiembrie 2013, a fost repartizată la Secţia II Penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Dosarul „Armaghedon II“ a fost instrumentat la începutul anilor 2000 tot de către Cornelia Corina Dăescu. În 2005, inspectorii CSM au ajuns la concluzia că, în cazul procedurilor din „Armaghedon II“, procurorul a omis să dispună restituirea bunurilor, că aceasta nu a motivat „convingător“ ordonanţa prin care Mugur Ciuvică a fost scos de sub urmărire penală, precum şi faptul că anchetatorul a „ţinut dosarul în nelucrare“, iar soluţia dată nu a fost înregistrată în registru.

Tot Cornelia Corina Dăescu, în 2006, în calitate de procuror, şi-a dat acordul ca sirianul Zaher Iskandarani să părăsească ţara. Cornelia Corina Dăescu se numea atunci Cornelia Corina Gherghişan, dar şi-a schimbat numele căsătorindu-se cu comandantul unei unităţi SRI, devenind Dăescu.