Cine vrea să ia cetăţeniile basarabenilor?

Un scandal uriaş a cuprins Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Şefa actuală a fost dată afară în noiembrie 2015 pentru neregulile cuprinse acum în raportul Corpului de control. În spatelele scandal stau lupte pentru putere şi zeci de mii de foşti cetăţeni români care trebuie să treacă printr-un coşmar birocratic pentru a redeveni ce sunt de fapt: români.

În perioada 2002-2007, doar 3 025 de cetăţenii ale României au fost acordate basarabenilor şi nord-bucovinenilor, adică celor care şi-au pierdut-o fără voia lor. Abia în 2008, situaţia a început să se îndrepte, totul mergend, când mai repede, când mai încet, până în prezent. Numirea de către Raluca Prună a unui nou preşedinte în persoana Iuliei Mălina Ciobanu la Autoritatea de Cetăţenie a produs un imens scandal: cinci şefi de direcţie ameninţă cu demisia iar un raport al corpului de control evidenţiază grave nereguli.

Dar acesta este numai vârful icebergului dintr-un sistem pe care îl observ de ani buni. La depunerea dosarelor de cetăţenie, la primării, la consulate sau ambasade, basarabenii care îşi recapătă denumirea de români şi în acte sunt trataţi necorespunzător.

Moral era ca procedura de redobândire a cetăţeniei să fie o chestiune pur formală, care să se facă de pe o zi pe alta. Nu vorbim aici de alte naţiuni, ci de victimele pactului Ribbentrop-Molotov, rămaşi, fără voia lor, în afara graniţelor actuale. Demersurile legislative, făcute de mai mulţi parlamentari, dintre care de-a lungul vremii, Viorel Badea şi Eugen Tomac au fost vârfurile de lance (Republica Moldova aflându-se în colegiile lor electorale) au dus la un termen de 5 luni pentru redobândirea cetăţeniei.

Unde-i lege, nu-i tocmeală?

Corpul de Control al Ministerului Justiţiei a constatat întârzieri foarte mari în soluţionarea cererilor de cetăţenie în majoritatea dosarelor examinate, în condiţiile în care termenul prevăzut de lege este de 5 luni. Timpul mediu de procesare şi soluţionare a cererilor de acordare/redobândire a cetăţeniei române în raport cu prevederile art. 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, nu a fost respectat. De exemplu, pentru perioada 2013-2015, situaţia se prezintă astfel: în 2013, timpul mediu a fost de 18,21 luni; în 2014, timpul mediu a fost de 14,63 luni; în 2015, timpul mediu a fost de 9,6 luni. Doar 0,01% din dosare s-au rezolvat în termenul legal.

În culisele puterii, "ţap ispăşitor" a căutat să fie scos vicepreşedintele Andrei Tinu, care a fost trei luni temporar şi preşedinte al instituţiei. De fapt, lucrurile sunt ult mai profunde dar totodată clare: ANC nu face faţă numărului legitim de solicitanţi, nu are suficienţi angajaţi şi, colac peste pupăză, acum se confruntă cu o criză instituţională. Sentinţa corpului de control arată că:

Biroul pentru Depunerea Jurământului, Evidenţe şi Retragere Cetăţenie este subdimensionat. Membrii Comisiei pentru Cetăţenie soluţionează lucrări şi în alte structuri din ANC, fapt ce îngreunează activitatea Comisiei. Secretariatul Tehnic al Comisiei – înregistrări dosare funcţionează deficitar.

Problema trece mai apoi la obţinerea certificatelor de naştere, paşapoartelor şi înregistrarea altor acte administrative precum certificat de naştere pentru copiii, certificate de căsătorie sau carnete de conducere. Practic, statul român nu a avut o politică coordonată pentru gestionarea corectă a problemelor şi acum, luptele pentru putere scot la iveală aceste nereguli.

Cel mai important este că legea nu se respectă: în cinci luni un basarabean nu-şi primeşte cetăţenia.

Copy-paste la petiţii

Am consultat specialiştii care se ocupă de problemă pentru a vedea care sunt cele mai mari probleme ale instituţiei, pe lângă termenul de execuţie exagerat. Iată care sunt principalele probleme ridicate:

• Necomunicarea raspunsului la petiţii în termenul legal de 30 zile, în unele situatii, s-a ajuns şi la întârzierea în comunicarea răspunsului şi câte 6 luni;
• Îngreunarea procedurii depunerii jurământului, în special pe Ucraina, li se trimit invitaţii prin MAE pe filieră consulară, de obicei corespondenţa ajunge mult mai târziu decât data depunerii jurământului în Bucureşti. ANC, cu intenţie, nu comunică la domiciliul ales în România/la domiciliul ales/sediul cabinetelor de avocaţi toată corespondenţa, în străinătate nu primesc întotdeauna corespondenţa, de aici o serie de lungi şi interminabile probleme.
• Nu se respectă programul de audienţă, cetăţenii nu sunt primiţi în audienţă la preşedinte sau vicepreşedinte pentru a-şi clarifica de multe ori problemele reale pe care le au, astfel cetăţenilor nu le rămâne decât să dea în judecată ANC-ul;
• Nu există dialog cu societatea civilă, nu există transparenţă decizională, dispozitiile legale au fost tot mai des şi mai mult ca niciodata încălcate în ultima vreme;
• Răspunsurile la petiţii, atunci când se mai dau, de obicei nu au legătură cu ceea ce s-a cerut, există un răspuns standard care se dă copy-paste tuturor solicitărilor, că dosarul se va soluţiona când toate relaţiile vor sosi de la instituţiile avizatoare;
• Există o singură funcţionară la registratura ANC, care nu face faţă numărului mare de petiţionari, generându-se astfel ore în şir de aşteptare la registratură;

În  noiembrie 2015, noul preşedinte de acum, Iulia Ciobanu, a fost revocată din funcţia de director al Direcţiei contencios şi relaţii publice a Autorităţii, de către actualul ei subordonat, vicepreşedintele Andrei Tinu, acesta argumentând că s-au constatat „abateri grave, având o restanţă de 296 de petiţii nesoluţionate şi care ieşiseră din termen legal de soluţionare“ şi pentru copy-paste-ul menţionat mai sus.

100 000 de români „în aşteptare“

În acest moment, activitatea instituţiei este blocată. Zeci de cetăţeni basarabeni s-au adunat şi joi pentru a cere soluţionarea dosarelor. Poză de azi:

Conform unui apel făcut de către cinci din şefii de birouri şi directorii din Autoritatea de Cetăţenie, aproape 100.000 de români aşteaptă să primească cetăţenie. Funcţionarii acuză lipsa de resurse:

Ne exprimam totodata speranta ca Ministerul Justitiei, ordonator principal de credite al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie va raspunde solicitarilor noastre constante de a ne sprijini prin capacitatea institutiei noastre cu resursele necesare si suficiente pentru a fi in masura sa raspundem asteptarilor legitime ale celor peste 100.000 de persoane care solicita in principal redobandirea cetateniei romane, intr-un timp de raspuns optimizat, in acord cu termenele stabilite de legiuitor.

Pentru prima oară de când există instituţia, în februarie 2016 au fost publicate stadiul dosarelor online, pe site-ul instituţiei. Blocajul existent era dublat de către cei care doreau pur şi simplu să afle în ce stadiu este dosarul lor. Conform site-ului cetatenie.just.ro 13733 ce cereri de redobândire a cetăţeniei au fost depuse numai de la începutului anului. Cine va soluţia în cinci luni soarta acestor oameni, mare parte din ei nevoiaşi?

Va fi capabilă ministra Raluca Prună sau noua preşedintă a Autorităţii de Cetăţenie să consulte societatea civilă şi să dispună suplimentarea resurselor umane existente în instituţie? Practic, să implementeze schimbările specialiştilor şi concluziile similare din raportul Corpului de Control constructive? Dacă nu, se va reveni în scurt timp la situaţia dintre 2000-2007.

Quid prodest?