Clădirile cu bulină roşie, consolidate cu forţa. Măsuri împotriva celor care refuză ranforsarea locuinţelor cu risc seismic mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Autorităţile susţin că nu pot reabilita blocurile cu risc seismic din cauza proprietarilor din aceste imobile
Autorităţile susţin că nu pot reabilita blocurile cu risc seismic din cauza proprietarilor din aceste imobile

Dreptul la siguranţă colectivă sau dreptul individual de proprietate. Este dilema cu care se confruntă autorităţile atunci când trebuie să consolideze clădirile cu risc seismic. Pentru a tranşa problema, guvernanţii sunt gata chiar să iniţieze modificarea Constituţiei. Cel puţin aşa susţine secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, care reclamă refuzul proprietarilor clădirilor cu bulină roşie de a-şi da acordul pentru reabilitare.

Autorităţile susţin că nu pot reabilita blocurile cu risc seismic din cauza proprietarilor din aceste imobile. De aceea, Guvernul intenţionează să modifice legislaţia specifică, astfel încât cei care refuză consolidarea să poată fi evacuaţi cu forţa. O astfel de lege se izbeşte însă de o altă problemă: dreptul la proprietate care este inviolabil. Secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, care a invocat „dreptul la siguranţă colectivă“, nu exclude însă modificarea Constituţiei.

„Dreptul la siguranţă colectivă trebuie să fie prioritar celui la proprietate individuală şi, aşa cum este cazul unui imobil în care sunt 100 de unităţi locative şi unul sau doi dintre titularii de proprietate nu sunt de acord cu reabilitarea acelui imobil cred că este important să modificăm legislaţia şi acest lucru să se întâmple cu asigurarea locuinţelor de necesitate, în care persoanele care locuiesc în acest imobil să poată să fie mutate pe timpul reabilitării, chiar dacă pentru asta va fi nevoie de modificarea Constituţiei“, a precizat Busuioc.

De ce refuză proprietarii să plece din casele cu bulină roşie

Secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, a dat ca exemplu blocul „Patria“, situat pe Bulevardul Magheru, din centrul Capitalei, pentru a justifica necesitatea modificării legislaţiei privind consolidarea clădirilor cu risc seismic. Imobilul, construit în 1929, are nouă etaje şi este trecut pe lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public.

Proprietarii însă spun că nu se opun consolidării clădirii, ci doar condiţiilor în care se face aceasta. „Am avut acte depuse pentru consolidare în 2008, a fost făcut şi un proiect. Dar nu ni s-a spus de la început cât va costa, aşa că oamenii au refuzat. Trebuie făcută ipotecă pe casă, pe 25 de ani, şi să plătim în rate. Nu avem aceşti bani. Ni s-a spus că lucrările de consolidare vor costa 1.400 de euro pe metrul pătrat, în condiţiile în care dacă ar fi să vând apartamentul nu aş lua mai mult de 1.200 de euro pe metrul pătrat. Noi credem că în spate sunt interese imobiliare ascunse, vor să ne ia casele. Este a doua naţionalizare!“, a explicat refuzul locatarilor administratorul imobilului. 

„Ne-au spus că dacă facem consolidarea va creşte valoarea apartamentelor, dar nu este adevărat. Numai ipoteca va fi mai mare decât valoarea apartamentului“, mai spune nemulţumită femeia.

O altă proprietară, care are o firmă în blocul Patria, dar nu locuieşte aici, susţine că ar fi de acord cu reabilitarea, dar trebuie mai întâi să vadă costurile. „Nu poţi să dai oamenii afară din casele lor şi să le ceri mulţi bani. Sunt mulţi oameni bătrâni care nu vor să-şi lase locuinţele pe mâna unor străini, au bunuri de valoare, sunt scriitori, oameni cu stare. Nu se aruncă cu capul înainte“, spune femeia.

Paşii legali pentru consolidare

În Bucureşti sunt 181 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. Dintre acestea, 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7%), 46 de clădiri au peste opt etaje (24%), 59 de clădiri au sub patru etaje (31,05%). Majoritatea clădirilor cu bulină roşie sunt situate în centrul vechi, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei sau bulevardul Magheru.

În ultimii 10 ani, autorităţile au reuşit să consolideze doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic - 19 au fost consolidate prin programul de consolidări al Primăriei Capitalei, iar restul direct de către proprietari.

Principala problema identificată de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea este necesitatea acordului tuturor proprietarilor dintr-o clădire pentru demararea lucrărilor. Astfel că, dacă o singură persoană nu este de acord, consolidarea nu se poate face. O altă problemă este procedura greoaie de expertizare, de întocmire a documentaţiei de consolidare, de licitare şi apoi de execuţie a lucrărilor. Astfel că, deşi în bugetele primăriilor au fost alocate fonduri, acestea nu au putut fi folosite.

Rate fără dobândă şi ipotecă pe case

Potrivit prevederilor OG 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, finanţarea lucrărilor, în funcţie de spaţiul pe care îl deţine, plus cota indiviză din părţile comune, este plătită de Guvern şi Primărie, banii urmând să fie recuperaţi de autorităţi de la proprietari în 25 de ani, de la terminarea lucrărilor, în rate fixe fără dobânda.

Legea prevede acordul asociaţiei de proprietari privind execuţia lucrărilor de consolidare, precum şi instituirea ipotecii legale a statului asupra locuinţelor care urmează să fie reabilitate.
Proprietarii persoane fizice ai locuinţelor pot beneficia de scutire la plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie, sunt sub salariul mediu net pe economie. În cazul în care, până la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreşte să vândă locuinţa, ipotecă trebuie preluată de viitorul proprietar al casei, lucru ce îngreunează procedura de vânzare a unui imobil.

Unde pot fi relocaţi sinistraţii

Una dintre problemele principale în cazul unui cutremur major este relocarea locatarilor din clădirile afectate.

În context, şeful DSU, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) trebuie să identifice zone care pot fi la dispoziţia sinistraţilor, pentru a fi în siguranţă.

„Au fost identificate mai multe locaţii, cum ar fi zona Arenei Naţionale, cea a Palatului Parlamentului, alte zone în care sinistraţii pot să vină şi de acolo să se ia decizia ce se face mai departe în cazul unui cutremur major. Nu trebuie să fie în zona apropiată clădirilor cu probleme. Deci, trebuie să te asiguri că persoanele aflate în zona de risc major, dintre clădiri, să fie scoase în zone care sunt cu risc mai mic. Şi atunci, chiar dacă acestea nu sunt în apropierea lor, poate să fie asigurat un transport care să-i ducă într-o zonă mai îndepărtată“, a arătat Arafat.

Secretarul de stat a adăugat că sinistraţii sunt informaţi în timpul relocării despre aceste puncte, comunicarea făcându-se prin diverse mijloace. „Se folosesc radioul, televiziunile, orice mijloc de comunicare. Inclusiv sisteme de amplificare prin care poţi să le spui oamenilor unde sunt punctele de colectare într-un anumit cartier, zonă, şi de acolo să le asiguri transportul către un alt loc“, a subliniat Arafat.

Japonia este un exemplu pentru modul de acţiune în caz de dezastre, de aceea specialiştii japonezi îi învaţă pe români cum trebuie pregătită populaţia în caz de cutremur.

„Am avut ofiţeri de la IGSU, care au mers şi au stat în Japonia şi au participat la toate activităţile lor de pregătire a populaţiei, de prevenire şi sunt unele lucruri pe care noi deja le-am preluat de la ei şi le-am implementat. Filmuleţele pe care am reuşit să le traducem, pe instruirea populaţiei la cutremur, caravana care se deplasează pentru instruirea populaţiei. Acum avem în vizor şi sper să reuşim să găsim soluţia finanţării unui simulator de cutremur, pe care să-l ducem în şcoli şi unde copiii să fie expuşi unor experienţe de genul ce înseamnă un cutremur şi cum să reacţioneze“, a spus Arafat.

Cu ce se intervine în situaţii de urgenţă

Cuantumul sumelor de care IGSU beneficiază până în 2020 pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare este de 127 milioane de euro. În ultimii doi ani, IGSU a achiziţionat 10 containere suport logistic dotate cu echipamente de căutare salvare urbană, 16 autospeciale de intervenţie la înălţime, 50 de autocamioane de intervenţie, 54 de autospeciale pentru stingerea incendiilor, bărci de intervenţie, motopompe de mare capacitate.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite