Clasa Zero i-a cucerit pe copii
0
Studii realizate în ţară pentru a afla „la cald“ ce părere au părinţii, învăţătorii, dar şi copiii despre primul an cu clasă pregătitoare la şcoală arată un grad de satisfacţie ridicat în rândul acestora. Executivul va lua mâine o decizie privind sistemul de anul viitor.
„Avem program de şcolari, suntem mari. Avem bănci şi scaune noi“. „Îmi place foarte mult ce facem. Este mult mai frumos ca la grădi“. „Este mai frumos la şcoală pentru că învăţăm mai multe lucruri interesante“.
Copiii se acomodează mai repede la clasa I, învaţă mai multe lucruri, devin mai disciplinaţi şi sunt mai motivaţi să acumuleze informaţii, sunt de părere părinţii. Clasa pregătitoare este cu totul altceva faţă de ce se face la grădiniţă, o arată rezultatele copiilor noştri de până acum, arată şi dascălii.
Acestea sunt principalele rezultate ale unor studii realizate la nivel naţional pe de o parte de către asociaţiile învăţătorilor români, iar de cealaltă parte de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.
STUDIU 1. Satisfacţie de aproape 80%
Studiul făcut de Asociaţia Învăţătorilor Ialomiţeni, cu sprijinul altor 17 asociaţii similare, în 112 şcoli din mediul rural şi urban, din 26 de judeţe, pe mai bine de 3.600 de părinţi şi învăţători, arată că peste 75% din cei aproape 2.700 de părinţi cu copii în clasa pregătitoare, intervievaţi în perioada octombrie 2012 - ianuarie 2013, au considerat oportună introducerea clasei zero la şcoală şi doar 17% au spus că nu a fost bine. Similar, peste 80% din cei aproape 1.000 de învăţători susţin menţinerea actualei formule, 13% nu.
Aceştia au făcut şi liste cu argumente pro şi contra menţinerii clasei zero în şcoli. Efecte pozitive: copiii se acomodează mai repede la clasa I, învaţă mai multe lucruri, devin mai disciplinaţi şi sunt mai motivaţi să acumuleze informaţii.
Principalele nemulţumiri ale părinţilor se referă, în special, la lipsa unor programe after-school, unde să îi lase pe micuţi după prânz, a unui program de vară, a orelor de somn, a spaţiului de joacă, dar şi a toaletelor adaptate. Învăţătorii reclamă lipsa materialelor didactice şi necesitatea unor schimbări în programă.
Studiul realizat de Asociaţia Învăţătorilor Ialomiţeni by
„Ne dorim să nu fie un experiment, ci un lucru real. Clasa pregătitoare este cu totul altceva faţă de ce se face la grădiniţă, o arată rezultatele copiilor noştri de până acum. Toţi vor avea acelaşi nivel de cunoştinţe când ajung în clasa întâi, ceea ce înseamnă un progres fantastic pentru şcoală“, este de părere învăţătoarea ialomiţeană Victoriana Aprilia Gălbenuş, cea care a coordonat studiul şi de asemenea dascăl la clasa pregătitoare.
Ea susţine că ar trebui păstrată formula actuală, dar să i se aducă îmbunătăţiri: dotarea sălilor de clasă, modernizarea ghidurilor şi materiale didactice adaptate noilor tehnologii pentru că, spune ea, „s-a investit mai mult în mobilier“.
STUDIU 2. Satisfacţie de peste 85%
Un alt studiu, comandat de această dată de fostul ministru Daniel Funeriu, pentru a afla ce gândesc părinţii şi copiii care sunt prima generaţie de clasa zero, confirmă concluziile învăţătorilor.
În total, în jur de 1.500 de părinţi şi-au spus părerea despre clasa pregătitoare, în perioada decembrie 2012-ianuarie 2013, iar concluzia a fost că peste 85% din ei o consideră o măsură foarte bună sau bună.
Peste 92% s-au declarat mulţumiţi de activitatea copiilor la clasă, dar şi de stilul de predare al învăţătoarei. În jur de 90% din părinţi spun că elevii au progresat foarte mult sau mult şi susţin că dacă ar fi rămas la grădiniţă ar fi progresat mai puţin sau mult mai puţin.
De altfel, o cercetare similară a fost comandată anul trecut şi de Ministerul Educaţiei şi va fi gata „în câteva zile“, însă „datele preliminare arată rezultate asemănătoare cu cele prezentate de studiul învăţătorilor“, a declarat pentru „Adevărul“, secretarul de stat Stelian Fedorca.
Concluzie oficială similară: satisfacţie 95%
Realitate admisă inclusiv de ministrul Remus Pricopie. „Da, sunt o serie de date care arată că gradul de satisfacţie al părinţilor este de 95%, dar vom discuta despre asta miercuri (când Executivul va anunţa ce se va întâmpla cu clasa pregătitoare anul viitor – n.r.), fiindcă depinde la ce ne uităm“, a declarat oficialul pentru „Adevărul“.
O variantă ce ar putea ieşi la iveală miercuri vizează păstrarea metodei de predare de la clasa pregătitoare obligatorie, cu posibilitatea părinţilor de a alege locul unde să se ţină cursurile, la grădiniţă sau la şcoală, susţine Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.
Însă haosul creat nu face bine nici părinţilor, nici sistemului, spune specialistul în educaţie Tincuţa Apăteanu, fondator Edusfera.
„Şi eu am semnale că există un grad înalt de satisfacţie vizavi de acest proiect. Dacă iniţial părinţii s-au opus sau au fost sceptici pentru că nu ştiau în ce sistem vor intra copiii lor, acum ei sunt mulţumiţi pentru că văd rezultatele evidente ale elevilor, dezvoltarea lor socio-emoţională. Însă decizia nu ar trebui să fie a lor, ci a ministerului, care este mandatat să stabilească regulile jocului, nu să creeze confuzie şi haos, mai ales logistic“, spune expertul.
Sunt şi date care arată că gradul de satisfacţie al părinţilor este de 95%, dar vom discuta despre asta miercuri, fiindcă depinde la ce ne uităm. Remus Pricopie, ministrul Educaţiei
Avem o altă generaţie de copii, stau acasă pe laptop, pe tablete, şi la şase ani ne recomandă ce motor de căutare să folosim. Victoriana Aprilia Gălbenuş, învăţătoare clasa pregătitoare
Decizia nu ar trebui să fie a părinţilor, ci a ministerului, care este mandatat să stabilească regulile jocului, nu să creeze confuzie şi haos, mai ales logistic. Tincuţa Apăteanu, expert Edusfera
Iniţiative private pentru after-school la stat
Deşi Legea Educaţiei Naţionale prevede înfiinţarea din bani publici de programe sau centre after-school în toate şcolile de stat din ţară, „asemenea sume nu se regăsesc în bugetul Educaţiei de anul acesta“, susţine Stelian Fedorca, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, care spune că se vor accesa fonduri structurale pentru astfel de proiecte.
Legea mai prevede însă că internatele pot fi deschise şi prin iniţiative private ale şcolilor, împreună cu autorităţile locale sau cu asociaţiile de părinţi, aşa cum s-a şi întâmplat de altfel până acum.
Spre exemplu, în sectorul 1 din Bucureşti există peste 70 de unităţi de învăţământ care includ şi programe speciale de after-school, fără a exista însă planuri de extindere, iar în sectorul 5, doar cinci şcoli publice au astfel de programe.
Pentru a-şi înscrie copiii la after-school, părinţii trebuie să plătească aproximativ 500 de lei pe lună chiar dacă centrele sunt de stat. În ceea ce priveşte grădiniţele, doar aproximativ 20% din ele au şi program prelungit, adică părinţii îşi pot lăsa copiii până seara. (Bogdan Păvăloi)
Se încarcă comentariile...
