Cluj-Napoca, un oraş retrocedat. Ce le mai rămâne românilor?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capitala Transilvaniei este asaltată de cereri de retrocedări de imobile, venite în special din partea bisericilor maghiare, a bisericii greco-catolice şi a comunităţilor evreieşti. În urma înţelegerilor politice  de la Bucureşti, se va da deschide Cutia Pandorei, cu efecte dramatice asupra oraşului Cluj-Napoca.

Este vorba de solicitări de restituiri, în mare parte,  de clădiri monumente istorice, multe sedii de şcoli, licee, grădiniţe, clinici medicale,  chiar şi proprietăţi ale Universităţii Babeş -Bolyai, dar şi terenuri intravilane.

Trebuie precizat că o parte din aceste imobile au fost deja restituite, unele se află in instanţă, alte urmează a fi restituite doar pe baza unei înţelegeri politice, odată cu intrarea UDMR la guvernare. În unele cazuri ar trebui sesizată Curtea Constituţională pentru a da o soluţie privind legalitatea unor retrocedări către cultele religioase a unor instituţii de învăţământ public (grădiniţe, şcoli, licee, colegii, universităţi),  care apoi sunt transformate în şcoli cu predare în limba maghiară, sub oblăduirea bisericilor maghiare. Unde există oare separarea statului de biserică, aşa cum se prevede în Constituţia României?

Peste 60 de imobile, cerute de catolici

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia a depus la Primăria Cluj-Napoca cereri de retrocedări a peste 60 de imobile şi terenuri situate în capitala Transilvaniei, cele mai multe situate în centrul oraşului. Această instituţie religioasă maghiară s-a autointitulat moştenitoarea bunurilor deţinute în perioada interbelică de cultul catolic din Ardeal (nu ştim pe ce considerente o instanţă din Miercurea Ciuc i-a recunoscut acest drept). În virtutea acestui drept, Arhiepiscopia de Alba Iulia cere retrocedarea unui număr mare de clădiri din Cluj-Napoca, fiind vorba despre spaţii deţinute de Universitatea Babes-Bolyai, licee, biblioteci, grădiniţe, hoteluri, cămine de bătrâni, şcoli pentru persoane defavorizate, terenuri şi apartamente.

Universitatea Babeş-Bolyai,  în pericol

Nu au obţinut divizarea Universităţii Babeş-Bolyai, dar ungurii încearcă obţinerea unor clădiri ale prestigioasei şcoli româneşti. Biserica catolică revendică sediul Univertăţii Babeş-Bolyai din străzile Universităţii nr.7-9, Kogălniceanu nr.1 şi 2, dar şi sediul Facultăţii de Litere a acestei universităţi din strada Horea nr.31. 

Arhiepiscopia Romano-catolică a depus cereri de revendicare a sediilor unor licee cu renume în Cluj-Napoca, unde studiază atât elevi maghiari, cât şi români şi germani , fiind vorba despre instituţii multiculturale. Astfel, sunt cerute liceele de muzică, S. Toduţă,  de  coregrafie, liceul romano-catolic, un teren aparţinând  liceului Anghel Saligny şi Şcoala ajutătoare nr.1. Până acum, a fost retrodecedată în natură Şcoala ajutătoare nr.1. De asemenea, sunt revendicate biblioteca Octavian  Goga, şcoala “Bob”, Clinica de neurologie şi psihiatrie din str. Pasteur nr.3-7, Căminul de bătrâni din bdul 21 decembrie nr 136-138, Hotelul Melody din str Piaţa unirii nr.29.

De asemenea, biserica catolică maghiară solicită retrocedarea a numeroase terenuri intravilane, administrate de Camera Agricolă, cu valoare financiară foarte mare. Astfel, potrivit tabelului de la primăria Cluj-Napoca, cultul maghiar a depus cereri de restituire pentru terenuri La Vale nr. 4, în str. Uliului (Vulturului), La Dealul Steluţei, la  Drum la Dealul Steluţei, La faţa din Valea Chintăului, casă şi teren La Dealul Steluţei, La Faţa de la Coada Teleacului, în Colonia Breaza, La Pietroasa, La Mirişte, La Gela, La Dosul de la Coada Teleacului, La Valea Treia.

Reformaţii vor grădiniţele din Cluj

Parohia şi Eparhia Reformată Maghiară au depus cereri de retrocedare, în special pentru sedii ale instituţiilor de învăţământ: grădiniţe, şcoli, licee, biblioteci, sedii ale unor clinici medicale, hoteluri. Astfel, cultul maghiar a revendicat grădiniţele nr.42, nr.21, nr.43, nr. 46 „Bambi”, nr. 57. În mare parte, toate aceste imobile au fost retrocedate, iar copiiui mutaţi în alte grădiniţe. Eparhia Reformată a revendicat şi a primit integral Liceul Emil Racoviţă, inclusiv terenul aferent, fiind retrocedate şi liceele forestier şi Apaczai. Eparhia a cerut  şi internatul Liceului Gheorghe Şincai, nefiind restituit,  încă.  În schimb, liceul Şincai cu predare în limba română şi maghiară a fost retrocedat acestui cult, care l-a transformat în liceul reformat, cu predare exclusiv în limba maghiară.

Cu alte cuvinte, o şcoală publică este transformată în şcoală religioasă, de propagandă maghiară.

Acelaşi cult a depus cerere de restituire pentru clinica de pediatrie din strada Câmpeni nr.2-4, pentru Policlinica CFR, dar şi pentru Staţia de salvare din strada Horea nr.55. O adevărată controversă a iscat retrocedarea către Colegiul Reformat de la Debreţin a Hotelului Continental, hotel ce a fost revendicat şi de Eparhia Reformată din Ardeal. Oare cum a putut fi restituit un imobil de pe teritoriul românesc unei biserici dintr-o altă ţară? Oare procurorii DNA nu au habar de acest lucru?

O fundaţie revendică în numele comunităţii evreieşti

De asemenea, multe clădiri din Cluj-Napoca sunt revendicate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, prin intermediul Fundaţiei Caritatea. Nu ştim cum poate avea o fundaţie calitatea procesuală pentru a solicita retrocedarea unor imobile, dar ştim sigur că unele au fost deja restituite. De exemplu, această fundaţie a cerut Şcoala de Muzică şi a primit-o, a solicitat o grădiniţă din str. Horea nr. 21 şi a primit-o. A mai făcut cereri de retrocedare pentru sediul unei clinici medicale din strada Iaşilor nr. 16, dar şi a unor imobile din străzile Someşului nr.30, Braşov, nr 32, str. Constanţa nr.12, Traian Vuia, nr 6-8-10, Oţetului nr.3, Andrei Şaguna nr. 28-30.

Greco-catolicii sunt refuzaţi

Multe cereri de retrocedare au făcut şi reprezentanţii bisericii greco-catolice, dar în mare parte au fost respinse, mai ales din cauza conflictelor existente cu biserica ortodoxă. Spre exemplu, a cerut Casa parohială din strada Războieni, nr 21, dar cererea a fost respinsă pe motiv că imobilul se află în proprietatea bisericii ortodoxe. De asemenea, nu au fost acceptate solicitările pentru imobilul din str Avram Iancu nr.44-46, unde funcţionează un dispensar sportiv, pentru clădirea Conservatorului G. Dima, a seminarului liceal I. Micu, pentru două clădiri din strada Eroilor, nr 10, si strada Napoca nr.6, declarate monument istoric.

În concluzie, trebuie precizat că nu suntem împotriva retrocedărilor, fiind vorba despre un act de dreptate în faţa abuzurilor regimului comunist, dar autorităţile trebuie să ţină cont de interesul public când este vorba despre retrocedări de clădiri monument istoric, de şcoli ( grădiniţe, licee, colegii, facultăţi), unde învaţă copiii români indiferent de naţionalitate (care au fost ridicate din fonduri publice în perioada regimului habsburgic, austro-ungar sau românesc). Alungarea copiilor români din şcolile publice unde au învăţat pentru a fi retrocedate bisericilor maghiare nu poate fi considerat un act de dreptate, ci este vorba de o altă formă de abuz, îndreptată împotriva elevilor români, care sunt despărţiti, în mod forţat de colegii lor maghiari.

De asemenea, poate fi pusă sub semnul întrebării constituţionalitatea desfiinţării unor instituţii publice de învăţământ, ca urmare a restituirii clădirilor acestor culte religioase, pentru a fi transformate în şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară. În aceste cazuri, învăţâmântul public din sânul comunităţii maghiare este controlat de biserică, total neconstituţional, deoarece în legea fundamentală s-a statuat principiul separării bisericii de stat.

Cititi mai mult pe ancheteonline.ro.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite