Şeful Consiliului Superior al Magistraturii: Modificările din Codul Penal îi vor scăpa şi pe foştii miniştri Chiuariu, Ridzi şi Sereş

Preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a subliniat, joi, că modificările aduse Codul Penal îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe parlamentarii acuzaţi că au comis infracţiuni în perioada în care au condus ministere. Tudor Chiuariu, Monica Iacob Ridzi sau Codruţ Şereş ar putea scăpa de răspundere.

"Reglementările actuale îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe miniştri. Odată cu aceste modificări se distrug elementele constitutive ale infracţiunii. Practic se distruge subiectul activ", a declarat preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Hăineală, citată de Mediafax.

Întrebată dacă modificările aduse Codului Penal îi vizează şi pe parlamentarii suspectaţi că ar fi comis fapte penale în perioada în care au fost miniştri, cum este cazul lui Tudor Chiuariu, al Monicăi Iacob Ridzi sau al lui Codruţ Şereş, preşedintele CSM a răspuns: "Sigur că da".

Preşedintele CSM a spus, la finalul conferinţei româno-franceze cu tema "Raporturile dintre judecători şi procurori. Rolul CSM", că modificările aduse Codului Penal reprezintă "un regres major în ceea ce priveşte cadrul normativ penal din România, începând de la modul în care au fost adoptate şi terminând cu conţinutul lor".

Oana Schmidt Hăineală a precizat că CSM nu a fost consultat în această privinţă, deşi, potrivit legii, ar fi trebuit să se solicite avizul Consiliului, chiar dacă el nu este unul conform.

"Este normal ca pe tot ceea ce înseamnă actele pentru administrarea şi funcţionarea justiţiei, şi cu atât mai mult actul de justiţie în sine, să fim consultaţi, şi de regulă aceasta este practica", a precizat preşedintele CSM.

Oana Schmidt Hăineală a adăugat că, cel mai probabil, CSM nu ar fi avizat favorabil aceste modificări, dar cel puţin ar fi avut ocazia să îşi expună punctele de vedere.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de cameră decizională,  un proiect de lege, amendat pe sub mână, prin care parlamentarii, preşedintele ţării şi profesiunile liberale sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Această modificare apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 74 din Codul Penal. DNA susţine că parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar fi achitaţi, iar cei din închisoare eliberaţi.

Parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în închisoare, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, avertizează DNA într-un comunicat transmis marţi seară, făcând referire la modificările aduse Codului Penal.

Miza acestor modificări este una imensă. Prin scoaterea acestor categorii din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetati de DNA sau Parchet pentru fapte de coruptie care se aplică funcţionarilor publici, de exemplu abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Modificarile au fost făcute în miez de noapte de către Comisia Juridică, într-o şedinţă ţinută pe ascuns. Pretextul oficial pentru modificarea Codului Penal a fost o iniţiativă legislativă din 2011, care prevedea eliminarea din Codul Penal a unei prevederi declarate neconstituţionale.Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

Pedeapsă mai blândă

Un alt amendament controversat este scăderea pedepselor pentru infracţiunea de conflict de interese de la 5 ani, fără posibilitatea amenzii, la 3 ani sau amendă. În forma veche, articolul 253 din Codul Penal defineşte conflictul de interese astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II (…) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă“.

Acum, în forma „înbunătăţită“ de Comisia juridică, articolul 253 prevede următoarele
„Fapta persoanei care (…) îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei“.

ANI: Lovitură statului de drept
Horia Georgescu, directorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), consideră că parlamentarii au găsit o nouă modalitate de a-şi construi o „super-imunitate“. „Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care daca va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO“, a arătat Horia Georgescu.

Revin insulta şi calomnia
Conform raportului comisiei,votat în Camera Deputaţilor,  insulta se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de lei. Pedeapsa se aplică pentru atingerea adusă reputaţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau oricare alte mijloace sau prin expunerea la batjocură, precum şi dacă i se atribuie acesteia un defect, o boală sau infirmitate care nu sunt relevante.

Calomnia se pedepseşte cu amendă de la 500 la 13.000 de lei şi vizează afirmarea în public, despre o persoană, a unei fapte care, dacă ar fi adevărată, ar expune-o pe aceasta la o sancţiune administrativă sau penală ori dispreţului public.

Crin: O decizie foarte corectă

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, crede că este corectă modificarea legii privind regimul în care sunt cercetaţi parlamentarii.

 "Parlamentarii pot fi anchetaţi, parlamentarii însă nu sunt funcţionari publici, cred că ăsta este un lucru evident pentru toată lumea şi faptul că până acum ei erau asimilaţi funcţionarilor publici era un lucru nefiresc, care nu se regăseşte nicăieri în lumea democratică şi care, din fericire, prin această modificare a fost schimbat. Deci, este foarte corectă. Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii - aşa cum iar aţi început dumneavoastră, unii, să titraţi - au vreo superimunitate. Regimul parlamentarilor este exact acelaşi în faţa legii, în faţa Statutului Senatului şi Camerei, dar ei nu sunt funcţionari publici".

El a precizat că cercetările în ceea ce priveşte conflictul de interese vor putea fi derulate în continuare.

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, liderul PNL a justificat eliminarea acestei infracţiuni în cazul parlamentarilor.

"Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla - Doamne, fereşte! - ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupţie, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmpla. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?", a afirmat Antonescu.

El a precizat că ştia de această modificare a legii şi că PNL a fost de acord cu aceste prevederi.