Combaterea corupţiei: Tăierea ultimei ancore

Fără Kovesi, DNA riscă să cadă pradă controlului politic

Curtea Constituţională a României a decis că preşedintele Klaus Iohannis trebuie s-o revoce pe şefa DNA, Laura Kövesi, aşa cum solicită guvernul. Observatorii afirmă că statul de drept este în pericol.

Preşedintele Klaus Iohannis a suferit o înfrângere amară în disputa cu guvernul social-liberal în ceea ce priveşte revocarea şefei DNA, Laura Kövesi. Curtea Constituţională a urmat punctul de vedere al guvernului, constatând existenţa unui conflict constituţional între guvern şi preşedinte. În consecinţă, Iohannis trebuie să accepte şi să dispună revocarea lui Kövesi, după cum a solicitat ministrul justiţiei, Tudorel Toader.

Curtea Constituţională a României a trebuit să decidă dacă preşedintele este obligat de legea fundamentală să pună în aplicare solicitarea ministrului justiţiei, sau dacă ar putea lua această decizie în mod independent şi, în caz de îndoială, chiar împotriva propunerii lui Tudorel Toader.

Se pare că Valer Dorneanu, preşedintele CCR, un fost soldat docil al PSD - el a fost, între altele, şi preşedinte al parlamentului - nu şi-a dezamăgit familia politică. Cu o majoritate restrânsă, instanţa a decis în favoarea guvernului.

Context neclar

Contextul întregului demers este mai mult decât vag. Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a cerut demiterea procurorului pe baza unor argumente falacioase. Potrivit Constituţiei, numai preşedintele poate demite procurorul-şef al DNA la sugestia ministrului justiţiei. Însă pentru preşedintele Klaus Iohannis, motivele prezentate nu au fost suficiente pentru a o revoca pe Kövesi. În consecinţă, guvernul a depus o sesizare la CCR privind existenţa unui conflict instituţional între guvern şi preşedinţie. O acţiune care, iată, a avut succes.

Preşedintele Klaus Iohannis în mijlocul demonstranţilor din Piaţa Universităţii, în ianuarie 2017

Însă decizia de miercuri a Curţii Constituţionale nu este legată în primul rând de "cazul Kövesi", ci de viitorul statului de drept în România. Numeroşi critici autohtoni, precum şi autorităţile de la Bruxelles şi Washington, acuză guvernul de la Bucureşti că, prin revocarea procurorului-şef, o persoană apreciată, urmăreşte să anemieze lupta împotriva corupţiei. De la victoria electorală din decembrie 2016, PSD şi ALDE, partener de guvernare al social-democraţilor, încearcă prin toate mijloacele să obţină controlul asupra justiţiei şi să submineze statul de drept.

O primă ordonanţă de urgenţă vizând griparea sistemului judiciar a fost retrasă la începutul anului 2017, ca urmare a demonstraţiilor în masă ale societăţii civile. Preşedintele Iohannis s-a alăturat atunci protestatarilor, semnalând că va proteja statul de drept. Cu toate acestea, pas cu pas, guvernul şi-a folosit majoritatea confortabilă pe care o deţine în parlament pentru a pune şaua pe justiţie.

Fără Kövesi, DNA ar putea deveni un tigru de hârtie

Între beneficiarii "reformei sistemului judiciar" se află şi Liviu Dragnea, liderul PSD şi preşedinte al parlamentului. Fiind condamnat definitiv cu suspendare pentru fraude electorale, Constituţia îi interzice lui Dragnea să fie şef al guvernului. El face, de asemenea, obiectul unor anchete vizând fapte de corupţie şi spălare de bani. În afară de DNA, în acest caz au intervenit Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi procurorii brazilieni. Între altele, Dragnea este acuzat că a cumpărat o proprietate în Brazilia cu bani proveniţi din infracţiuni de corupţie.

Fără Laura Kövesi, aflată încă la şefia instituţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie riscă să cadă pradă controlului politic, devenind un tigru de hârtie. Prin hotărârea pronunţată miercuri, Curtea Constituţională nu numai că şi-a pus la îndoială propria independenţă şi s-a transformat într-un suporter al guvernului social-liberal, dar a suspendat şi regulile democratice de separare a puterilor. Reducerea puterilor pe care legea fundamentală i le conferă preşedintelui român, ales de popor, încalcă normele europene. România riscă astfel o procedură de sancţionare de către Comisia Europeană pentru încălcări grave ale statului de drept.

Robert Schwartz - Deutsche Welle