Comisia Europeană, nemulţumită de modul în care au fost numiţi în funcţii procurorul general şi proaspăt demisionara şefă a DIICOT

FOTO Getty Images

Printre principalele probleme ale României menţionate în raportul privind statul de drept realizat de Comisia Europeană se află şi modul în care au fost numiţi în funcţii procurorului general şi procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În document se arată că Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu au fost numite cu toate că au fost avizate negativ de CSM.

„În luna octombrie 2019, Parchetul General, DIICOT şi DNA nu aveau  conduceri desemnate. Drept urmare, printre primele măsuri luate de actualul ministru al Justiţiei a fost şi organizarea, cu o transparenţă sporită,  a procedurilor de selecţie pentru ocuparea acestor posturi.

Ulterior, noul procuror şef al DNA a fost numit în urma unui aviz pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar procurorul general şi procurorul şef  DIICOT au fost plasaţi în funcţii  cu toate că nu au trecut de votul CSM. Acest situaţie a evidenţiat deficienţele de lungă durată stabilite anterior de Comisia Europeană care a recomandat o procedură de numire în funcţiile de procurori şefi cât mai independentă, care ar putea fi pusă la punct în colaborare cu Comisia de la Veneţia”, se arată în raportul Comisiel Europene. 

Cum şi-a motivat CSM avizele negative

Reamintim că CSM a publicat, pe 14 februarie, hotărârile Secţiei de procurori prin care a avizat negativ numirea la şefia Parchetului General şi a DIICOT a procurorilor Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu.

În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, procurorii din CSM au susţinut că „nu deţine capacitate de sinteză şi nici capacitate de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris” şi că răspunde „aluziv, ambiguu, ezitant şi bazat pe retorică excesivă”. La emiterea avizului negativ, concluzia procurorilor din CSM a fost că „nu îndeplineşte exigenţele necesare din perspectiva numirii în funcţia de procuror general”.

Despre Giorgiana Hosu, procurorii din CSM au susţinut că „nu a relevat capacitatea de a oferi soluţii concrete pentru gestionarea problemelor specifice ce decurg din exercitarea funcţiei manageriale”. Mai mult, candidata nu are „capacitate de argumentare” şi a dovedit că prezentarea obiectivelor din proiect „nu rezultă dintr-o analiză aprofundată a problemelor şi nevoilor Direcţiei ci doar dintr-o enumerare a unor idei general valabile”, spun procurorii CSM.

Şefa DNA, Giorgiana Hosu, a demisionat în urmă cu câteva zile, după condamnarea în primă instanţă a soţului ei, fostul poliţist Dan Hosu, la trei ani de închisoare cu suspendare. Anunţul a fost făcut de Ministerul Justiţiei, după o întâlnire a ministrului Cătălin Predoiu cu Giorgiana Hosu şi cu adjuncta sa, Oana Daniela Pâţu.