Constanţa sau Craiova – cine merită să fie noua Capitală a Tineretului din România?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
craiova constanta capitala tineretului

În fiecare an, Capitala Tineretului ajunge la un nou oraş. Titlul este acordat de o guvernanţă alcătuită Consiliul Tineretului din România (CTR), Grupul PONT, Federaţia Tinerilor din Cluj şi BCR şi este inspirat din experienţa oraşului Cluj-Napoca drept Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015.

După Timişoara (care şi-a asumat să piloteze titlul) în 2016, Bacău în 2017, Baia Mare în 2018 şi, în fine, Iaşi în 2019, urmează ca astăzi să fie stabilită cea de-a cincea Capitală a Tineretului din România. Finaliste sunt Constanţa şi Craiova, iar marele anunţ va fi făcut diseară, în cadrul Summitului Tinerilor, unde sunt prezent cu un atelier SAR despre cum să fim cu ochii pe ei.

La ora aceasta, juriul dezbate de zor candidaturile celor două oraşe, iar pentru a-i ajuta m-am gândit să fac un rezumat al stării sectorului de tineret din cele două oraşe finaliste, alcătuit pe baza datelor pe care le-am obţinut de la autorităţile locale în ultima perioadă. România Curată monitorizează atent politicile de tineret mai ales la nivel local, iar acest material este doar un preview pentru analiza naţională pe care urmează să o lansăm.

Ce monitorizăm? Simplu: alocările financiare pentru tineret, felul în care comunităţile locale consultă tinerii măcar în problemele care îi privesc pe aceştia, dacă au sau nu vreo strategie care să ţintească tinerii ori dacă au de gând să amenajeze vreun centru de tineret.

1. Fonduri de tineret
obligatorii la nivel municipal conform Legii tinerilor

– Constanţa: alocare de 100.000 lei în 2018, respectiv 300.000 în 2019. Totuşi, aceste sume puse la bătaie pe bază competiţională nu au fost executate, însă Primăria Constanţa se laudă că în 2019 a organizat în regie proprie două evenimente cu suma de 258.000 lei. Aşadar, fondul pentru activităţi de tineret dedicat ONG-urilor până la urmă tot dedicat primăriei a ajuns să fie. Când am întrebat primăria despre proiectele finanţate direct, fără concurs, instituţia a evitat răspunsul.

– Craiova: fonduri pentru activităţile de tineret se alocă începând cu anul 2019, suma pusă la dispoziţie pentru concursul de proiecte fiind de 100.000 lei. În plus, există un domeniu de finanţare „cultură şi tineret” în baza Legii 350/2005 a finanţărilor nerambursabile pentru care în 2018 au fost puşi la dispoziţie 100.000 lei, în timp ce anul acesta suma s-a ridicat la 200.000 lei. Primăria Craiova spune că nu finanţează proiecte de tineret prin ilegalele asocieri/parteneriate directe.

2. Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret
obligatoriu la nivel municipal conform Legii tinerilor

– Constanţa: înfiinţat în septembrie 2016 la presiunile Asociaţiei Elevilor din Constanţa (l-au somat pe Făgădău încă din luna aprilie 2016) şi ulterior ale Federaţiei Tinerilor din Constanţa (FTC), consiliul are în acest moment 11 organizaţii şi pare că s-a reunit în cei 3 ani de existenţă de doar câteva ori. Patru, mai exact, dacă e să ne luăm după istoricul public, iar acum nu ne referim la vreo pagină a Primăriei Constanţei referitoare la CCPT, ci la articolele din presă, generate exclusiv de comunicatel FTC. Ultima întâlnire pare că datează din 17 martie 2017. Aşadar, dead in the water, chiar dacă primarul avea obligaţia de a convoca acest consiliu măcar o dată pe lună, conform regulamentului aprobat de Consiliul Local. Poate aşa ar fi aflat şi de miile de euro care se colectează prin şcolile din subordinea sa. Dar ştiţi ce e foarte haios? Că nici măcar Primăria Constanţa nu ştie ce are în ogradă, spunându-ne negru pe alb în ianuarie 2018 că la nivelul municipiului „nu există consiliu consultativ”.

– Craiova: în „Bănie”, CCPT abia a fost înfiinţat, prima şedinţă având loc chiar miercurea aceasta, cu 22 de organizaţii membre (o mare bilă albă). Consiliul are pagină pe site-ul primăriei pentru asigurarea transparenţei (încă o bilă albă), iar acolo vedem angajamentul că urmează să se întrunească măcar o dată pe lună. E de văzut dacă se vor ţine de el sau dacă l-au enunţat doar în contextul candidaturii Capitalei Tineretului.

3. Existenţa unei strategii pentru tineri la nivel local
opţionale legislativ, dar recomandate de cadrul naţional şi european

– Constanţa: nu există, iar Primăria Constanţa nici nu ne-a precizat dacă intenţionează să realizeze una. În plus, Primăria Constanţa nu a urmat direcţiile minimale din candidatura pentru Capitala Tineretului pe care FTC a propus-o în 2016. Putea să o facă dacă îi păsa de tineri.

– Craiova: într-un răspuns primit de noi pe 14 octombrie, primăria preciza că în septembrie 2019 a fost organizată o dezbatere cu reprezentanţii organizaţiilor locale şi din ţară (nu doar guvernanţa titlului de Capitala Tineretului, ci şi FITT, FTR, USR etc) cu scopul de a adopta o strategie de tineret la nivel local.

4. Centru de tineret?
opţional legislativ, dar recomandate de cadrul naţional şi european şi necesare la nivel local

– Constanţa: din nou, municipalitatea a evitat răspunsul la această întrebare. Totuşi, există un centru de tineret în oraşul Constanţa, realizat de Consiliul Judeţean cu fonduri europene, însă am citit cu toţii că nu este pus la dispoziţia tinerilor ca serviciu social local, ci folosit pentru congrese de partid şi activităţi comerciale.

– Craiova: nu există, dar primăria se angajează în marja candidaturii să înfiinţeze un centru de tineret, dar şi un hub pentru dezvoltarea industriilor creative „care să ofere tinerilor şi structurilor de tineret acces la spaţii dotate corespunzător în vederea derulării de iniţiative şi proiecte de şi pentru tineret”.

Trăgând linie după ce am trecut în revistă aceste 4 mari componente ale politicilor de tineret la nivel local, vedem cum Constanţa este cu mult în urma municipiului Craiova la aceste capitole, dar şi la transparenţa faţă de public şi faţă de cetăţenii săi în primul rând. Concluzia e cu atât mai serioasă cu cât ne uităm în urmă şi vedem că oraşul de la malul Mării Negre a mai candidat o dată la titlul de Capitala Tineretului şi, chiar dacă a pierdut competiţia cu Bacăul, primăria a băgat acel document în sertar şi nu i-a păsat de problemele şi mai ales soluţiile punctate acolo.

Singurele voci cu adevărat active din zona de tineret constănţeană le auzim de la Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Federaţia Tinerilor, dar aceste două structuri nu fac parte din grupul care a pregătit candidatura în acest an. În schimb, vedem cum, în timp ce Consiliul Judeţean al Elevilor are reprezentanţi în prima linie în comitetul de iniţiativă, elevii sunt persecutaţi în şcoli şi licee pentru că spun lucrurilor pe nume. Ce a spus CJE? Nimic. La Craiova, situaţia e total diferită, unde în ultimii ani am observat un consiliu al elevilor cu o activitate demnă de luat în seamă. Sunt aproape de elevi, îi apără când au nevoie, monitorizează politicile publice din educaţie şi aşa mai departe.

Dacă am intra şi în subiecte precum hoţiile de la fundaţiile judeţene de tineret, raportul Băncii Mondiale referitor la Oraşele magnet (care arată masivul exod al tinerilor din oraşul port Constanţa către Bucureşti), felul în care autorităţile locale tratează reprezentanţii tinerilor, recomandarea noastră că Craiova merită mai mult titlul decât Constanţa ar fi şi mai întărită.

Voi ce aţi alege dacă aţi fi în juriu: Constanţa sau Craiova?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite