Constantin Niţă, ministrul PSD care a spart piaţa „comisioanelor“. A cerut şpagă doar 5% din valoarea unui contract

Deputatul PSD Constantin Niţă este cel mai proaspăt deputat cu dosar la DNA. Acuzaţia: trafic de influenţă. Modest, Niţă ar fi cerut o şpagă de doar 5% din valoarea unui contract public. El a spart astfel piaţa „comisioanelor“ impusă de predecesorii săi corupţi, care este de 10%.

Unul dintre cei mai puternici oameni din PSD, fost vicepreşedinte al partidului şi ministru în trei guverne, deputatul PSD Constantin Niţă (60 de ani), este în centrul unui imens scandal de corupţie. Luni, procurorii anticorupţie l-au pus sub acuzare pentru trafic de influenţă. Iar anchetatorii nu s-au oprit aici. Niţă a fost plasat şi sub control judiciar pe cauţiune, stabilită la 33.000 de euro. Toate astea pentru că politicianul ar fi cerut, pe vremea când ocupa fotoliul de ministru al Energiei, o şpagă de 755.000 de euro, dintr-un contract de 15 milioane de euro. De primit, ar fi primit doar 100.000 de euro.

În schimbul banilor el ar fi intervenit pe lângă primarul unui municipiu, se pare că este vorba despre Gheorghe Nichita, pentru atribuirea unui contract din fonduri publice. Niţă nu a vrut să comenteze, luni, acuzaţiile procurorilor, spunând doar că a cerut termen pentru a studia probele DNA. Elena Udrea a rupt tăcerea însă şi a mărturisit că denunţătorul în acest caz ar fi afaceristul Tiberiu Urdăreanu.

Şpagă mascată prin contracte fictive

Potrivit ordonanţei de punere sub acuzare, totul a început în aprilie 2013, atunci când Constantin Niţă ocupa funcţia de ministru al Energiei. „El i-ar fi solicitat unui afacerist, care este denunţător în dosar, un comision de 5% din valoarea unui contract public de 15 milioane de euro. Denunţătorul încheiase prin societatea sa un contract cu primăria unui municipiu. În schimbul banilor, Niţă a promis că va aranja cu primarul pentru ca totul să se deruleze fără probleme”, arată procurorii anticorupţie care suţin că şpaga s-ar fi dat în nouă tranşe. Pe 21 iulie 2013, la doar o zi după ce a fost ales vicepreşedinte al PSD, Niţă ar fi primit 30.000 de euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, din Bucureşti.

Cealaltă tranşă de bani, 67 de mii de euro, s-ar fi dat în rate lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014. Pentru a se masca şpaga, totul s-ar fi făcut prin intermediul unui contract fictiv de consultanţă, semnat cu o firmă controlată de o persoană din anturajul lui Niţă. Era vorba de plata unor rate de 5.000 euro + TVA/lună pentru servicii facturate, dar care, în realitate, nu au fost prestate. Cea mai mare parte din aceşti bani a fost folosită pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei PSD Braşov la solicitarea lui Niţă, susţin procurorii DNA.

Cine l-a turnat pe Niţă

Elena Udrea a declarat, luni, că denunţătorul lui Constantin Niţă, este patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu, care, între timp, a mai turnat în trei dosare de corupţie. El i-ar fi dat pe mâna DNA pe primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, primăriţa Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, şi pe deputatul liberal Ludovic Orban. Udrea a explicat că are această informaţie de la avocatul său, care-l reprezintă şi pe Niţă. Ar fi vorba de contractul încheiat de UTI cu Primăria Iaşi, referitor la fluidizarea traficului rutier şi pietonal, care are o valoare de 69 de milioane de lei.

În acest caz, sunt trimişi în judecată directori din cadrul UTI, acţionarul firmei, Tiberiu Urdăreanu, şi Gheorghe Nichita (PSD). Primarul Iaşului este acuzat că a cerut un comision de 10% din valoarea contractului, în condiţiile în care „mercurialul“ lui Nichita ar fi fost, de obicei, de 15%. Astfel, şpaga ar fi fost împărţită cu bosul PSD Braşov.

Premoniţia politicianului

La sfârşitul lunii trecută, Niţă s-a retras din viaţa politică. El a renunţat la funcţiile de preşedinte al PSD Braşov şi vicepreşedinte al PSD, şi a anunţat că nu va mai candida ca deputat în Parlamentul României la alegerile din toamna 2016.

Constantin Niţă este de profesie economist, specializat în marketing. El a fost ministru al IMM-urilor în 2009, în Cabinetul PSD-PDL. De asemenea, în Guvernul Victor Ponta II, Niţă a condus departamentul pentru Energie - era ministru delegat, iar în Guvernul Victor Ponta III a fost ministru al Economiei. Deputatul a fost audiat, anul acesta, la DNA în calitate de martor în dosarul „Mită la Hidroelectrica“, legat de negocierea unui contract pentru vânzarea de energie ieftină în valoare de peste 260 de milioane de euro.

Nichita şi Urdăreanu, trimişi în judecată

În decembrie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu şi pe primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, pentru fapte de corupţie privind un contract de management al traficului în Iaşi, în valoare de aproape 70 de milioane de lei, atribuit asocierii UTI – SC Information Business Consulting SRL. Au mai fost trimişi în judecată Iulius Gabriel Mardarasevici, director SC Information Business Consulting SRL (IBC), şi Mihail Tănăsescu, vicepreşedinte al grupului de firme UTI, pentru dare de mită, respectiv complicitate la dare de mită. Potrivit rechizitoriului DNA, Nichita ar fi solicitat 10% din valoarea contractului, adică 6,9 milioane de lei.

Concret, în perioada august 2013 — începutul anului 2015, Nichita a primit jumătate din suma promisă, respectiv 3.632.106 lei. Este vorba de achiziţionarea unor echipamente electronice, în valoare de 20.000 lei, plata, în cursul anului 2014, a serviciilor de cazare prilejuite de o vizită în China şi Hong Kong a lui Gheorghe Nichita, angajaţi ai primăriei, împreună cu oameni de afaceri, în valoare de 28.364 lei, beneficii constând în reduceri de 30 — 40% (în total circa 15.100 lei) din preţurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din Bucureşti.

Ministru în „cel mai cinstit Guvern”

Niţă a făcut parte de două ori din Executivul despre care fostul premier al României, Victor Ponta, spunea că este „cel mai cinstit Guvern pe care l-a avut România”. Mai mult de 15 miniştri au părăsit pe rând Guvernul, unii imediat ce au fost puşi sub acuzare de DNA, alţii abia când au fost condamnaţi de judecători, sau au avut probleme cu ANI. Printre aceştia se numără: Daniel Chiţoiu (Finanţe), Corneliu Dobriţoiu (Apărare), Liviu Dragnea (vicepremier), Ovidiu Silaghi (Transporturi), Ecaterina Andornescu (Educaţie), Mireca Diaconu (Cultură), Dan Nica (Comunicaţii), Dan Şova (Infrastructură), Varujan Vosganian (Economie), Relu Fenechiu (Transporturi), Darius Vâlcov (Finanţe), Cristian David (Românii de pretutindeni) şi Victor Paul Dobre (Administraţie).